La preluarea portofoliului recent înființatului Minister al Afacerilor Europene, Leonard Orban și-a propus o țintă ambițioasă: creșterea de la 3,7%, cât era în acel moment gradul de absorbție a fondurilor europene alocate României, prin intermediul instrumentelor structurale, la 20% până la finalul anului 2012.
„Obiectivul fundamental și principal pe care îl avem este legat de evitarea dezangajării de fonduri. Ne-am propus un obiectiv mai ambițios decât cel pe care puteam să-l fixez ținând cont de riscurile de dezangajare la sfârșitul anului 2012. Riscul de dezangajare ține de o sumă de aproximativ 1,9 miliarde de euro. Ne-am propus un obiectiv dublu, pentru că vârful de sarcină va fi în 2013, când România va trebui să cheltuie efectiv 6,7 miliarde de euro. De departe, 2013 este anul cu cel mai mare risc de dezangajări, și 2012 va avea efect foarte mare asupra a ceea ce se va întâmpla în 2013“, a explicat Orban.
Între timp însă, greșelile din trecut au condus la suspendarea plăților în cadrul mai multor programe operaționale, banii ajungând totuși la beneficiari, de la buget, România urmând să-și recupereze sumele respective de la Bruxelles, după deblocarea plăților.
Astfel, la sfârșitul lunii aprilie, rata absorbției depășise 7% (plăți de la Comisia Europeană) față de 6,56% cât se înregistra cu o lună înainte (o creștere de aproape un procent), însă este greu de imaginat că până la sfârșitul anului să atingă 20%. Cu alte cuvinte, riscul de dezangajare este din ce în ce mai crescut. Valoarea totală a plăților decontate de Comisia Europeană a atins 1,43 de miliarde de euro, cu circa 173 de milioane mai mult decât în luna martie.
Trei programe, în stagnare
Ultimele date ale Ministerului Afacerilor Europene arată că, în cadrul a trei dintre programele operaționale (transport, cel pentru dezvoltarea resurselor umane și cel de creștere a competitivității economice), nu s-a mai absorbit niciun ban de la o lună la alta. Programul Operațional Regional se situează pe prima poziție, cu o rată de absorbție de 15%, înregistrând și cea mai mare creștere, de 3,31% față de luna martie. Pe ultimul loc se află programul de mediu, cu doar 4,37%, față de 3,38 de procente cu o lună înainte.
O altă statistică interesantă arată că Regiunea de Nord-Est a reușit să absoarbă cele mai multe fonduri, la beneficiari ajungând 1,5 miliarde de lei. În schimb, București-Ilfov are cele mai multe proiecte depuse – 1.949, a căror valoare eligibilă depășește 26 de miliarde de lei. Cei mai puțini bani a atras Regiunea Vest, plățile către beneficiari fiind de circa 800 de milioane de lei.
Absorbția scăzută afectează viitoarea alocare bugetară
„Vă cer să mă sprijiniți să apăr politica de coeziune și viitorul buget al acesteia. Am venit la București pentru a primi argumente în acest sens“, a declarat, în urmă cu câteva luni, comisarul european pentru buget şi planificare financiară, Janusz Lewandowski, aflat, în urmă cu câteva luni, în vizită în țara noastră.
El a făcut astfel referire la gradul scăzut de absorbție a fondurilor europene al României și la posibilitatea de reducere a viitoarelor fonduri din cauza acestui procentaj redus de utilizare a banilor europeni.
Declarația comisarului Lewandowski este legată de propunerea vechilor state membre care ar dori ca fondurile destinate politicii de coeziune (pentru reducerea diferențelor de dezvoltare existente între diferite state membre şi regiuni ale Uniunii Europene şi de a le ajuta să atingă un nivel de trai cât mai ridicat) să fie direcționate către politici pentru creșterea competitivității și pentru cercetare-dezvoltare. Unul din argumentele vechilor state ale UE este capacitatea redusă a noilor state membre de a absorbi și utiliza corespunzător fondurile europene.
Vă cer să mă sprijiniți să apăr politica de coeziune și viitorul buget al acesteia. Am venit la București pentru a primi argumente în acest sens. Janusz Lewandowski, comisar european pentru Buget
7,46% este gradul de absorbție, la sfârșit de aprilie, a fondurilor UE alocate României prin intermediul instrumentelor structurale.
