Romånia ocupă locul doi în UE, după Bulgaria, în ceea ce priveşte numărul de noi cazuri de nereguli în utilizarea fondurilor europene, investigate în 2007, conform raportului Oficiului European de Luptă Anti-Fraudă.
Siim Kallas, vicepreşedintele Comisiei Europene, consideră însă că numărul tot mai mare de nereguli comunicate poate fi un indiciu al îmbunătăţirii controalelor. Printre cele 95 de dosare despre care se aminteşte în raportul Oficiului European de Luptă Anti-fraudă (OLAF), dat publicităţii zilele trecute, se regăsesc şi cazurile care se află sub lupa Departamentului de Luptă Anti-Fraudă (DLAF), organism creat la nivel naţional. Ovidiu Dobleagă, şeful acestei instituţii, spune că săptămånal ţine legătura cu omologii de la Bruxelles. „Avem investigaţii comune cu OLAF, care vizează modul în care s-au cheltuit fondurile comunitare de către marile companii europene de construcţii“, susţine Dobleagă. În prezent, Oficiul verifică în alte state membre, la cererea DLAF, consorţii la care s-au găsit mari nereguli, în urma controalelor efectuate în Romånia. Companiile au fost implicate în lucrări importante, a căror valoare depăşeşte zece milioane de euro pe proiect.
Primele semne de întrebare apar atunci cånd o mare companie de construcţii cåştigă o licitaţie importantă, iar ulterior subcontractează lucrările în proporţie de 70-80%. Şeful DLAF susţine că au fost cazuri în care contractantul a primit lucrarea evaluată la 800.000 de euro, a subcontractat-o în totalitate, iar ultimii subcontractori au primit pentru realizarea lucrărilor 50% din suma contractată iniţial. Adică, proiectul putea fi executat la jumătate de preţ, iar lucrările au fost supraevaluate din start. „Unii vin cu un laptop sub braţ şi pleacă cu milioane de euro, fără să facă nimic. În plus, cåştigă punctaj pentru experienţă, iar companiile romåneşti nu vor avea niciodată acces la marile contracte“, spune Dobleagă.
Pe de altă parte, consilierii DLAF au îndoieli în ceea ce priveşte calitatea lucrărilor realizate de firmele mici care subcontractează. Aceştia au constatat că nu s-au respectat condiţiile impuse de a nu putea subcontracta mai mult de 30% din lucrări, iar în cazul în care firma care cåştigă licitaţia urmează să subcontracteze peste 10% din lucrări, aceasta trebuie să ofere date concrete, pentru evaluare, despre societăţile care urmează să efectueze lucrările. Există înţelegeri între companii europene importante, care oferă astfel de preţuri încåt să cåştige fiecare licitaţii, fără a se deranja una pe alta? „Nu aş putea să fac această afirmaţie, dar este clar că trebuie bine gåndită din start valoarea reală a proiectelor, atunci cånd se organizează licitaţiile“, afirmă Ovidiu Dobleagă. De ce marile firme europene de construcţii execută în alte ţări lucrări de calitate, iar la noi dau rateuri? Este Romånia un stat membru de måna a doua? „Întrebarea este interesantă. Sunt însă şi lucrări mari, bine executate“, este de părere şeful DLAF.
Licitaţii şi documente falsificate
O altă problemă este aceea a incapacităţii societăţii de construcţii care cåştigă licitaţia de a realiza lucrarea. Un astfel de caz s-a aflat în atenţia DLAF, după ce s-a pierdut o finanţare nerambursabilă de peste 15 milioane de euro. Este vorba de proiectul care ar fi transformat staţiunea Borşa într-o destinaţie importantă pentru iubitorii sporturilor de iarnă. Aici ar fi trebuit să se construiască două pårtii de schi. Licitaţia a fost adjudecată de compania grecească Efklidis SA. Însă, la data semnării contractului, cåştigătorul nu avea nici un angajat pentru punctul de lucru şi nici un utilaj, lucrånd doar prin subcontractori. S-a constatat că fondurile au fost fraudate de constructor, prin falsificarea situaţiilor de lucrări depuse ca documente justificative pentru decontare.
Însă, printre cei cu dosare la DLAF se află şi patroni romåni. Reprezentanţii firmei Aispa Stars 95 Focşani au falsificat documentele pentru a cåştiga licitaţia pentru modernizarea unui drum comunal din judeţul Neamţ. Ambele cazuri au fost transmise de DLAF organelor judiciare spre a fi anchetate.
Dubii
Ovidiu Dobleagă, şeful DLAF, spune că primele semne de întrebare apar atunci cånd o mare companie de construcţii cåştigă o licitaţie importantă, iar ulterior subcontractează lucrările în proporţie de 70-80%
61 de persoane au fost trimise în judecată, în urma controalelor DLAF, pentru fraudarea fondurilor europene. Printre acestea se numără soţul fostului ministru Hildegard Puwac. Pedeapsa maximă în astfel de cazuri este 20 de ani de închisoare, pånă acum existånd o singură condamnare definitivă la zece ani de detenţie
