Daca RomTelecom si societatile de televiziune prin cablu vor plati lunar 800 lei pentru fiecare abonat, celelalte societati care detin cabluri vor achita intre 2.500 si 7.000 lei lunar pe metru de cablu, in functie de tipul si destinatia acestuia. In plus, regiile subordonate Primariei va trebui sa vireze la buget 50% din sumele incasate din contractele incheiate cu firmele distribuitoare de informatii prin cabluri, pentru folosirea galeriilor acestor regii. Mai exact, Metrorex, de exemplu, va trebui sa cedeze Primariei 50% din suma incasata de la o societate de televiziune prin cablu care foloseste galeriile metroului. Conform actului normativ, societatea va trebui sa achite lunar regiei cel putin 7.000 lei pe fiecare metru de cablu. „Cand regia respectiva va vira 50% din ce incaseaza de la noi la Primarie, cu siguranta va mari tarifele. La randul nostru, vom fi nevoiti sa facem acelasi lucru, deci sa marim pretul abonamentului”, spune Radu Petric, presedintele Asociatiei Profesionistilor Romani din Comunicatiile prin Cablu (APRCC).

„Tarifele se vor mari cu doar 0,35-0,75%”, apreciaza Vasile Ciulavu, seful Directiei Taxe si Impozite din Primaria Capitalei. Insa surse oficiale din societatile de televiziune prin cablu estimeaza ca „efectul total va fi scumpirea abonamentului cu aproape 40%. Calculul Primariei ar fi corect daca am plati doar 800 lei pe abonat, dar noi va trebui sa platim si 7.000 lei pe metru de cablu amplasat pe stalpii sau in galeriile regiilor”.

Purtatorul de cuvant al RADET, Virgil Ramba, spune ca regia sa nu are incheiate decat contracte de barter „serviciu contra serviciu” si crede ca nu ar trebui sa achite nimic Primariei. La randul lor, companiile de telefonie fixa si mobila au refuzat sa comenteze introducerea taxei sau posibila majorare a tarifelor. In Bucuresti, aproximativ 450.000 de familii platesc abonament la o societate de televiziune prin cablu, iar RomTelecom are in jur de 4 milioane de abonati.

Conform estimarilor, noua taxa va aduce la bugetul local 1,5 miliarde lei pe luna, deci 18 miliarde lei anual. Motivul introducerii acestei taxe este faptul ca Primaria din Bucuresti are un buget de 14.500 miliarde lei si un deficit de 3.500 miliarde lei. Primariile de sector nu au nici ele o situatie roz, astfel ca 50% din banii incasati vor fi impartiti intre cele sase sectoare din Capitala. „Noi trebuie sa ne asiguram independenta financiara si sa avem resurse fara sa stam cu mana intinsa la buget”, afirma Ioan Radu, viceprimar general al Capitalei.
Autoritatile locale vor sa ia o felie de la Finante

Taxa pe retelele de cabluri nu este decat prima dintr-un sir mai lung, pe care Primaria va fi obligata sa il impuna din cauza fondurilor insuficiente de care dispune. „In Bucuresti nu exista, deocamdata, alte taxe speciale, dar Primaria Capitalei mai pregateste inca doua: taxa pe cladirile si terenurile nefolosite si o taxa turistica”, afirma Ioan Radu, viceprimar general. In viitorul apropiat, proprietarii terenurilor si cladirilor neutilizate va trebui sa contribuie la bugetul Capitalei. Cat despre taxa turistica, exista mai multe propuneri. Viceprimarul Ioan Radu este de parere ca o parte din impozitul pe care agentii economici din turism il varsa la Ministerul Finantelor sa fie „reorientat” spre Primarie.

„In Viena, 75% din impozitul achitat de companiile din domeniul turismului merg la Primarie si doar 25% la bugetul de stat”, explica viceprimarul, precizand ca aceasta impartire nu presupune nici o taxa suplimentara care sa impovareze companiile, ci doar acordul Ministerului Finantelor. Seful Directiei de Taxe si Impozite din Primarie, Vasile Ciulavu, crede ca ar trebui introdusa o taxa pe care sa o plateasca hotelurile din Bucuresti, in functie de numarul clientilor, taxa similara cu taxa de sejur care se achita in statiunile de pe litoral.

In alte orase importante din tara primariile au instituit deja tot felul de taxe speciale. Locuitorii Clujului achita, timp de patru ani, o taxa pe apa potabila, datorita faptului ca Primaria inlocuieste sistemul de canalizare, precum si o taxa de salubritate. La Timisoara si Iasi se plateste taxa pentru sustinerea activitatilor sportive, la Pitesti pentru detinerea unui caine de vanatoare sau de companie si pentru schimbarea destinatiei apartamentului in sediu de firma, iar la Brasov si la Timisoara, pentru taierea unui copac. „Numai din taxele speciale, Primaria Timisoara a incasat anul acesta aproximativ doua miliarde lei. Mai mult de jumatate din suma provine din taxa pentru taierea copacilor”, spune Mircea Leschian, seful biroului de relatii publice din Primarie.

Taxe locale

Iasi
· Taxa pentru sustinerea sportului: 86.000lei/luna (platesc numai firmele)
Pitesti
· taxa pe caini de vanatoare: 43.150 lei/an pentru unul, 86.200lei/an pentru mai multi
· taxa pe caini de companie: 129.200 lei/an pentru unul, 258.400 lei/an pentru mai multi
· taxa pentru schimbarea destinatiei unei proprietati personale (de exemplu, din apartament in sediu de firma): 285.800 lei
· taxa pe activitati foto-video: 32.300 lei/zi
Cluj
· taxa pe apa potabila (pe termen de patru ani): 180 lei/m cub/pers. fizica/an si 450 lei/m cub/pers. juridica/an
· taxa de salubritate: 260 lei/pers. fizica/luna si 2.600 lei/pers. juridica/luna
Timisoara
· taxa pentru sustinerea sportului si a culturii: 50.000-200.000 lei/luna, in functie de cifra de afaceri a firmei
· taxa pe materialul dendro-floricol (persoanele care taie un copac trebuie sa-l plateasca) – variabila
· taxa pe pasunat – variabila
· taxa pe toalete publice: 158.000 lei/zi pentru inchiriat
Brasov
· taxa pentru activitati foto-video
· taxa pe pasunat – variabila
· taxa pentru taierea arborilor – variabila