NATO, cea mai puternică alianță din istorie
Joi, NATO marchează 75 de ani de la înființare. Înființată la 4 aprilie 1949, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord a fost descrisă de secretarul său general, Jens Stoltenberg, drept „cea mai puternică alianță din istorie”.
La 75 de ani de la înființare, NATO are preocupări crescute în legătură cu situația din Ucraina. Acolo, lipsa munițiilor și armamentului limitează capacitatea de a contracara presiunea în creștere a forțelor rusești, conform informațiilor AFP.
Europa se găsește într-o situație cu totul neașteptată, „confruntându-se cu un război la o scară pe care mulți credeau că a dispărut”, a declarat Jens Stoltenberg. Acesta a preluat conducerea NATO acum zece ani, la scurt timp după anexarea Crimeei de către Rusia.
NATO are încă doi membri
Alianța Atlantică este „mai puternică, mai unită și mai extinsă decât oricând”, având în prezent 32 de membri, dintre care doi, Finlanda și Suedia, au aderat după invazia rusă în Ucraina la 24 februarie 2022, a declarat miercuri secretarul de stat american, Antony Blinken.
Cu toate acestea, alianța se confruntă acum cu amenințarea generată de războiul din Ucraina, un conflict fără precedent pe teritoriul european de la cel de-al Doilea Război Mondial, dar și de incertitudinile legate de angajamentul Americii în Europa.
Miercuri, Stoltenberg nu și-a ascuns îngrijorarea față de situația de pe linia frontului din Ucraina, cerând aliaților să răspundă rapid la „nevoile urgente” ale țării în materie de muniții, artilerie și, în special, de echipamente de apărare antiaeriană.
El a subliniat că trupele rusești sunt pregătite să suporte pierderi semnificative pentru obținerea unor câștiguri teritoriale minime, manifestând „foarte puțin respect pentru viața umană”. Din acest motiv, a insistat, situația de pe front este atât de dificilă. Soldații ucraineni se văd nevoiți să gestioneze cu atenție muniția de artilerie pe care o utilizează împotriva forțelor ruse, deoarece nu primesc suficientă, a adăugat Stoltenberg.
Rachetele Patriot trebuie trimise pentru a sprijini Ucraina
„Ucraina este în prezent singura țară din lume care se confruntă cu amenințarea rachetelor balistice aproape în fiecare zi”, a declarat miercuri ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, la sosirea sa la sediul NATO din Bruxelles.
Din acest motiv, „toate rachetele Patriot” – folosite pentru apărarea antiaeriană – „disponibile în lume” ar trebui să fie trimise „cât mai curând posibil” către Ucraina, a subliniat el.
În fața acestei lipse, Stoltenberg a pledat pentru un angajament „previzibil” și „pe termen lung” al aliaților față de Ucraina. El a menționat posibilitatea creării unui fond de un miliard de euro pe o perioadă de cinci ani pentru a susține acest angajament, o propunere care a fost primită cu scepticism de unii dintre membrii alianței, inclusiv Germania.
2% din PIB pentru apărare
În același timp, Franța, Germania și Polonia au sugerat miercuri, într-o declarație comună, că toate țările NATO ar trebui să se angajeze să cheltuiască 2% din PIB-ul lor pentru apărare. În prezent, doar aproximativ douăzeci de țări îndeplinesc acest obiectiv, deși toate au fost de acord cu el acum zece ani.
Stoltenberg a exprimat, de asemenea, regretul că un pachet de asistență americană în valoare de peste 60 de miliarde de dolari a fost blocat în Congres din cauza unui veto al parlamentarilor republicani în timpul mandatului fostului președinte american, Donald Trump.
Incertitudinile legate de angajamentul SUA afectează viitorul Alianței. Liderii europeni din cadrul NATO se tem în special de o posibilă revenire a miliardarului la Casa Albă.
