Avem cele mai mici prețuri la carburanți din UE (locul 1 la benzină – 1,214 euro/litru; locul 3 la motorină – 1,294 euro/litru). Prețul mediu în cele 28 de state este de 1,525 euro/litru în cazul benzinei, respectiv de 1,42 euro/litru la motorină, conform datelor Eurostat pentru începutul lunii noiembrie.

Raportat însă la puterea de cumpărare (venituri), România se află pe ultimele locuri din Europa, întrucât câștigurile salariale la noi în țară sunt mult mai reduse decât în statele vestice. Șoferii urmau să aibă parte de o surpriză plăcută de la 1 ianuarie, însă autoritățile schimbă regulile în timpul jocului, astfel că ieftinirea carburanților a fost transformată în scumpire. Și una destul de consistentă, potrivit specialiștilor din domeniu. Practic, carburanții se vor scumpi cu aproximativ 50 de bani/litru, ceea ce înseamnă o creștere de peste 8%. Cifra a fost avansată și de ministrul finanțelor, Daniel Chițoiu, care a precizat că un litru de benzină va ajunge anul viitor între 6,2 și 6,25 de lei.

De ce crește prețul

Încasările la buget în primele nouă luni nu s-au ridicat la estimările celor de la Finanțe, astfel că Guvernul Ponta a decis să majoreze accizele cu 20%. În plus, se va introduce și o acciză de 7 eurocenți pe litru de carburant, iar sumele colectate vor fi alocate dezvoltării infrastructurii rutiere. „Transportatorii spun că vor autostrăzi mai bune. Din ce credeţi că se fac autostrăzi? Din cer?“, a spus Victor Ponta.

Mai mult, noul mod de calcul al accizelor nu va mai ține cont de cursul de schimb publicat în Jurnalul Oficial al UE pe 1 octombrie al anului precedent, ci de cel de pe 1 octombrie înregistrat cu un doi ani în urmă, actualizat cu rata medie a inflației. Astfel, conform calculelor ministrului delegat pentru buget, veniturile statului vor crește anul viitor cu 1,1 miliarde de lei. Încă 2,4 miliarde de lei sunt așteptate la buget doar din creșterea accizelor la benzină și motorină. Cu toate acestea, guvernanții spun că efectul inflaționist va fi destul de redus și nu va genera așa-numitul efect de „scumpiri în lanț“. Totuși, calculele experților de la Finanțe ar putea fi date peste cap în ceea ce privește încasările la buget, întrucât cererea de carburanți pe piața internă este în scădere continuă. Potrivit ultimelor rapoarte publicate de companiile petroliere, anul trecut vânzările la nivel de retail au fost de 1,3 milioane tone benzină și de 2,8 milioane tone motorină, în total aproximativ 5 miliarde de litri de carburanți. Astfel, încasările la buget din accize și TVA ar putea fi mai mici cu 300 mil. euro, în cazul în care cererea la combustibil ar fi perfect elastică și ar scădea cu 10%, conform calculelor energyreport.ro.



Ce spun transportatorii

Introducerea unei accize de 7 eurocenţi la litrul de carburant este total nepotrivită în acest moment şi reprezintă o ameninţare gravă şi permanentă pentru stabilitatea industriei de transport, ajunsă la limita toleranţei și suportabilităţii, susțin reprezentanții Uniunii Transportatorilor Rutieri din România. „Precizăm că orice sumă care se doreşte a fi colectată din preţul carburanţilor nu poate fi obţinută decât ca acciză direct în bugetul de stat. Fondurile speciale nu sunt admise în Europa, astfel încât o eventuală alocare a sumelor colectate din majorarea accizelor pentru proiecte de infrastructură nu poate fi făcută decât prin bugetul de stat. Acest fapt demonstrează că orice enunţ prin care se menţionează că banii colectaţi prin mărirea accizei urmează să fie atribuiţi într-un fond special destinat investiţiilor în infrastructura rutieră este una falsă şi nefondată“.

Concurență mare, impact minor

Totuși, anul trecut vânzările au depășit valoare de 7 miliarde de euro, astfel că nu e de mirare că tot mai mulți jucători noi încearcă să-și taie o felie cât mai groasă dintr-o piață atât de apetisantă. O bună parte din această sumă pleacă din conturile benzinarilor. Cam un miliard și jumătate de euro încasează statul sub formă de TVA și aproape două miliarde de euro ajung tot la bugetul public, sub formă de accize. Socar, NIS (Gazprom), Artoil sunt doar câteva din noile nume apărute pe harta carburanților din România, iar o concurență pe această zonă nu poate aduce decât beneficii șoferilor români, spuneau în repetate rânduri cei de la Consiliul Concurenței. Motivul? O concurență mai mare poate conduce la prețuri mai competitive la consumatorul final. Iar acest lucru s-a putut oberva cu ușurință, mai ales în Transilvania, acolo unde Gazprom vinde cei mai ieftini carburanți din țară. Iar competiția i-a determinat pe cei de la Petrom să scadă prețurile în așa fel încât șoferii să alimenteze tot la ei: prețurile de la Petrom cu 1 ban mai ieftini decât la Gazprom la Veștem (Sibiu), un important nod rutier.

Acest articol a apărut în Suplimentul PETROL realizat de Capital și a fost distribuit cu ediţia print numărul 46 a revistei Capital din săptămâna 18-24 noiembrie 2013