Dacă ne uităm la creșterea înregistrată de depozitele bancare ale populației (de fapt, banii pe care oamenii îi țin în bănci, fără a fi neapărat depozite la termen), putem spune că intenția Ministerului Finanțelor de a scoate la vânzare titluri de stat pentru „civili“ este corectă: cei cu economii ar putea beneficia de pe urma unor dobânzi mai bune decât cele de la bănci (dobânzi neimpozitate cu 16%), iar statul ar putea utiliza o parte a banilor pe care populația se încăpățânează să îi economisească în loc să îi consume. Din păcate, adevărul este în altă parte: statul oricum beneficiază de banii populației prin intermediul băncilor, iar oamenii nu vor avea ce face cu titluri de stat pe care nu le pot valorifica decât la scadență, o piață secundară a titlurilor de stat fiind inexistentă în prezent.
Ideea vânzării de titluri de stat către populație, mișcare la care s-a renunțat în 2005, a fost repusă în actualitate de Enache Jiru, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, care a anunțat că, deși nu există o agendă pentru acest lucru, se dorește ca valoarea unui titlu să fie redusă pentru a lărgi baza de investitori. Mișcare care ar putea avea loc în toamna acestui an sau anul viitor.

Finanțarea vine de la bănci

Teoretic, ideea pare bună. Statul român s-ar îndatora direct către populație și ar depinde mai puțin de bănci (principalul finanțator) sau de investitori instituționali externi. În prezent, băncile oferă aproximativ trei sferturi din banii pe care Ministerul Finanțelor îi caută prin titlurile de stat, iar sursele externe vin cu restul.

Necesarul de finanțare a bugetului de stat se ridică la 1,2 – 1,3 miliarde euro lunar, conform declarațiilor ministrului delegat pentru buget Liviu Voinea, sumă destinată plății emisiunilor de titluri ajunse la scadență, a dobânzilor aferente și a celorlalte nevoi. Populația deține în bănci 125,46 miliarde lei, conform ultimelor date ale BNR, fiind incluse aici toate depozitele la termen și banii din conturile curente. Din total, 48,6 miliarde lei, adică peste zece miliarde euro, sunt în valută, fiind de presupus că sunt constituite depozite, nu conturi la vedere. Ceea ce înseamnă că bani există pentru a putea fi îndreptați către obligațiuni de stat, chit că acest lucru ar însemna spargerea unor depozite, adică o pierdere potențială de dobândă.

Prea scump, dincolo e mai rentabil

Aici apare și prima problemă: de ce s-ar sparge un depozit pentru a plasa banii în titluri de stat? Dobânzile oferite de bănci sunt aproape identice cu cele ale obligațiunilor de stat, la un nivel de sub 5% pe an. Ba chiar există și bănci care oferă mai mult, până la 6%, cum este cazul Millennium Bank, în timp ce ultima emisiune de titluri de stat a avut un randament mediu de adjudecare de 4,74%, iar rata de cupon a fost de 5,6%.

Practic, titlurile de stat ar fi puțin mai rentabile (având și avantajul neimpozitării câștigului cu 16%), dar va fi nevoie de mai mult pentru a atrage economiile populației. Și apare aici o a doua problemă, identificată de economistul Florin Cîțu: absența unei piețe secundare a titlurilor, ceea ce face ca instrumentele să fie nelichide. Un depozit bancar poate fi spart oricând dacă ai nevoie de bani, dar dacă nu ai cui vinde o obligațiune de stat ai rămas captiv până la maturizarea emisiunii. Mai mult, cei care economisesc pot beneficia și acum de titlurile de stat, dar indirect, prin intermediul fondurilor de investiții monetare.
Care sunt lichide și răscumpără oricând unitățile cumpărate.

O a treia problemă este valoarea foarte mare a unui titlu de stat, 10.000 de lei în prezent. Chiar dacă s-ar înjumătăți această valoare, până la 5.000 de lei (adică 1.136 de euro), suma rămâne mare pentru un investitor de retail. Cei care au la dispoziție sume mari de bani pot cumpăra și acum titluri de stat prin serviciile de private banking. Practic, ar trebui creată de la zero o piață pentru populație, cu obligațiuni destinate exclusiv acestora și care să includă și o piață secundară pe care să poată fi tranzacționate titlurile. De asemenea, ar trebui oferit un discount pentru investitorii de retail. Cam multe bătăi de cap pentru un guvern care găsește ușor finanțare bancară sau externă la dobânzi reduse.


Te-ar putea interesa și: