Vânzările au cunoscut o importantă tendinţă ascendentă în ultimii ani, smartphone-urile ajungând la o pondere de 25% din totalul pieţei de telefoane mobile în unităţi în 2012, iar numărul de tablete vândute a crescut de aproape 5 ori în 2012 faţă de 2011. Aceste evoluţii încep să îşi pună amprenta nu doar asupra stilului de viaţă al consumatorilor, ci şi asupra comportamentului lor de cumpărare. Dacă până nu de mult magazinele şi mediile tradiţionale de comunicare erau principalele surse de informare în vederea luării deciziei de cumpărare, în prezent Internetul este utilizat pe scară largă.
Un studiu realizat de GfK România pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia urbană utilizatoare de Internet, cu vârste între 15 şi 45 de ani, relevă rolul important al Internetului în redefinirea comportamentului de cumpărare. 70% dintre cei chestionaţi declară că Internetul a devenit un instrument de cumpărare foarte util, iar 44% menţionează că reţelele sociale au devenit la fel de importante ca şi alte surse de informaţii pentru a face cele mai bune alegeri de produse.
“Accesarea site-urilor de comparare a preţurilor, consultarea online a descrierilor detaliate ale produselor şi a recenziilor altor cumpărători, schimbul de informaţii din reţelele sociale, toate acestea sunt activităţi desfăşurate din ce în ce mai mult în vederea luării celei mai bune decizii de cumpărare, care să aducă cea mai mare valoare cumpărătorului. Astfel, accesul la surse multiple de informare ne transformă pe toţi în cumpărători mult mai implicaţi şi mai exigenţi, mai dificil de mulţumit decât înainte”, spune Raluca Răschip, Consumer Goods & Retail Director GfK România.
În afară de mediul online, treptat se dezvoltă şi alte medii de interacţiune, cum ar fi cel prin intermediul smartphone-urilor. Dacă în momentul de faţă smartphone-ul este folosit cu precădere pentru a compara preţuri (44% dintre deţinătorii care s-au informat online sau au cumpărat online în ultimele 6 luni), pentru a căuta informaţii şi recenzii (42%) şi pentru a localiza magazine (42%), şi alte tipuri de comportamente încep să apară: verificarea disponibilităţii unui produs (31%) sau scanarea de coduri QR (22%).
În acest mediu în care cumpărătorul este mult mai conştient de instrumentele pe care le are la îndemână şi mai implicat în procesul de cumpărare, utilizând tot mai multe pârghii pentru a maximiza valoarea pe care o obţine, devine tot mai dificil pentru producători şi pentru retaileri să păstreze un nivel de loialitate ridicat. De aceea, cunoaşterea modului în care cumpărătorii se informează şi folosesc noile tehnologii, a diversităţii stimulilor cu care aceştia intră în contact în procesul de cumpărare, devine din ce în ce mai importantă pentru asigurarea succesului pe piaţă, nu doar pentru a răspunde nevoilor actuale ale cumpărătorilor, ci şi pentru a anticipa nevoi viitoare într-un peisaj din ce în ce mai digitalizat.  


Te-ar putea interesa și: