Potrivit lui Dan Bucsa, fără reducerea pierderilor din sectorul public, România se confruntă fie cu o creştere lentă fie cu deficite bugetare excesive, niciuna din acestea nefiind benefice pentru stabilitatea pe termen mediu şi lung.

Economistul consideră că în ultimii patru ani care au trecut de la semnarea acordului cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială, situaţia economiei româneşti s-a îmbunătăţit, în condiţiile în care anul trecut deficitul bugetar a scăzut sub 3% din PIB iar în primul trimestru al acestui an România a înregistrat primul său excedent de cont curent de la căderea comunismului.

Cu toate acestea, Dan Bucsa crede că România nu trebuie să se relaxeze deoarece deşi a reuşit să rezolve problema cheltuielilor din sectorul public, nu a putut să pună bazele pentru relansarea unei creşteri sustenabile. Chiar dacă în primul trimestru ritmul de creştere a accelerat în mod suprinzător la 2,1%, iar o recoltă bună va permite un avans economic de 2% în acest an, ritmul de creştere rămâne în continuare sub potenţial. În plus, încetinirea din zona euro îşi va face simţită efectele asupra producţiei industriale şi a exporturilor României, ambele surse importante de venituri la buget. Mai mult, agricultura rămâne în mare parte nefiscalizată. O recoltă bună i-ar face fericiţi pe fermieri dar nu va avea un impact semnificativ asupra veniturilor la buget.

De asemenea, multe companii de stat înregistrează pierderi, ceea ce împovărează şi mai mult bugetul. În opinia lui Dan Bucsa, managementul în sectorul public s-a dovedit a fi ineficient iar privatizările au înregistrat progrese limitate. Acest lucru a condus la un compromis cu FMI: în loc de privatizări mai multe companii de stat urmau să fie conduse de manageri cu experienţă în sectorul privat. Deşi la unele companii de stat au fost numiţi manageri competenţi, majoritatea au fost înlocuiţi atunci când au implementat programe de restructurare. La alte companii de stat au fost numiţi manageri veniţi de la alte companii publice.

În anul 2009, România a parafat un împrumut stand-by pe 24 de luni, în valoare de 12,95 miliarde de euro cu FMI, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE şi Banca Mondială. Din acest aranjament cu FMI, România a tras şapte dintre cele opt tranşe prevăzute, în sumă de 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro). În ceea ce priveşte cea de-a 8-a tranşă, aceasta a fost considerată, la solicitarea autorităţilor române, ca fiind de tip preventiv şi, în contextul evoluţiilor macroeconomice favorabile, nu a fost trasă.
Sursa: Agerpres

Te-ar putea interesa și: