În prezent, branding-ul personal din România este mai degrabă un serviciu de promovare a unei persoane, prin tactici de comunicare şi PR. Deşi preocuparea de "a ieşi public" există în rândul românilor care doresc să îşi construiască un brand personal, deseori conţinutul comunicării sau promisiunea sunt irelevante pentru audienţă. "Branding-ul personal trebuie să pornească de la o calitate personală a unui lider, manager sau antreprenor, de la o promisiune sustenabilă conştientizată şi interesantă pentru publicul lui, care, odată comunicată eficient se întoarce ca beneficiu de imagine pentru afacerea lui", explică Mihaela Rădulescu, Senior Brand Consultant si fondator al agenţiei de branding personal Innerout. "Branding-ul personal este despre a-ţi şti cel mai tare punct, a te poziţiona corect şi a vorbi despre asta: cât trebuie, unde trebuie, cum trebuie", adaugă Mihaela Rădulescu.
Să lansezi un business de consultanţă în branding personal pare un lucru îndrăzneţ, ţinând cont că domeniul este "o nişă a nişelor", iar pe piață există câteva agenţii care furnizează servicii de branding generalizate. Diferenţa dintre serviciile de branding personal şi consultanţa de brand stă, potrivit Mihaelei Rădulescu, în instrumentele utilizate si, evident, în natura subiectului. În cazul celor specifice branding-ului personal, acestea sunt fie testele de personalitate, fie alte instrumente de sondare a personalităţii, totul pentru o mai bună autocunoaştere şi o mai precisă poziţionare pe piaţă a profesionistului.
Cei care au trecut până acum pragul primei agenţii de branding personal din ţara noastră sunt figuri din domeniul antreprenoriatelor mici şi medii, reprezentanţi ai clasei creative, precum designeri sau bloggeri şi oameni cu meserii liberale, fie că este vorba despre avocaţi, arhitecţi sau oameni de media. "Spiritele antreprenoriale şi cele creative au mai multă nevoie de îndrumare şi de disciplină pentru că cedează mai multor tentaţii şi se “risipesc” uşor, în sensul în care brandul lor nu capitalizează o singură trăsătură pozitivă, iar ei nu reuşesc să facă o alegere strategică, ci mai multe", declară consultantul în branding personal.
Întrebată care sunt, mai precis, paşii unei campanii de branding personal, Mihaela Rădulescu de la Innerout a declarat: "Branding-ul începe cu introspecţia reală şi investigarea datului personal, continuă cu definirea esenţei brandului, a platformei de brand, cu tot ce presupune ea, a strategiei de pozitionare şi comunicare. Campania, în sensul clasic, apare atunci cand apar tacticile concrete, vârful vizibil ai iceberg-ului. Aici intervin metode de promovare proprii publicitatii, PR-ului şi nu numai". Costurile aferente unei astfel de campanii sunt de ordinul miilor de euro, iar veniturile clienţilor actuali sunt medii spre mari.
Cele mai mari provocări în conturarea unui brand personal
Ca în orice domeniu, şi în construirea unui brand personal există erori frecvente şi mari provocări. În cazul unei figuri publice, de pildă, cel mai greu este să poţi menţine brandul, adică să ţii în frâu eventualele derapaje de imagine. Nu este vorba, neapărat, de crizele de imagine, ci de aşa-numitul “control al asociatorilor”, respectiv consistenţa în discurs, de la asocierile de imagine pe care le face până la tipul de evenimente pe care le sponsorizează. "Există tentaţia disipării eforturilor în mai multe direcţii, ceea ce aduce diluţie brandului şi-i scade forţa", precizează consultantul în branding personal. În cazul antreprenorilor, efortul stă în cristalizarea unei poziţionări şi consolidarea ei.
Potrivit Mihaelei Rădulescu, cele mai mari greşeli pe care le poate face un consultant în managementul unui brand personal este să ignore “adevărul brandului” pentru că în adevarul brandului rezidă și soluția de poziționare. Cele mai mari greşeli pe care le poate face brandul personal însuşi este să-şi dorescă cultivarea unei promisiuni pe care n-o poate susţine şi să ignore un sprijin obiectiv din afară, bazându-se doar pe imaginea pe care o are despre sine.
Oamenii obişnuiţi, neinteresaţi să devină o voce publică, se pot strădui pentru a avea o imagine mai bună în ochii comunităţilor din care fac parte şi, în special, în ochii angajatorului. Performanţa este cheia în cazul celor care nu urmăresc să devină un brand, alături de grija ca amprentele lăsate în viaţa socială sa fie consistente şi relevate. Este vorba aici despre profilul digital şi comportamentul pe reţelele sociale, dar şi despre decenţa fiecărei relaţii umane pe care o cultivă.
