Dacă pe 27 aprilie BNR anunţa un curs de 4,3747 lei, căderea de atunci a guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu a generat o depreciere imediată a leului, cursul euro urcând cu peste 2% în câteva zile, stabilind maxim după maxim istoric.
Apoi, demararea procedurilor de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu au avut în piaţa valutară un impact mult mai violent, întrucât în ultimele zile au atras atenţia speculatorilor internaţionali. Astfel, din 3 iulie şi până în prezent, cursul oficial al euro a urcat cu peste 3%, până la cel mai mare nivel din toate timpurile de 4,5848 lei, anunţat vineri de BNR.
Cumulat, leul s-a depreciat cu circa 5% de la sfârşitul lunii aprilie şi până în prezent, ducând astfel la o scădere dureroasă a puterii de cumpărare a românilor, după precedenţii ani de recesiune şi austeritate.
Acest lucru ne afectează puternic, pentru că viaţa nostră este majoritar legată de euro prin multiplecanale: facturile la utilităţi şi telefonie, chiriile, multe produse alimentare, preţurile maşinilor şi locuinţelor, preţurile biletelor de avion şi ale vacanţelor, mare parte din îmbrăcăminte, multe materiale de construcţii etc.
Ceea ce este poate şi mai îngrijorător este că nu ştim unde se poate opri căderea leului în faţa euro. După ce vineri BNR a anunţat acel maixim istoric pentru un euro, cursul a continuat să urce accelerat pe piaţa interbancară, sărind chiar de pragul de 4,60 lei/euro. Şi nu numai că a sărit de câteva ori de 4,50 lei, dar s-a stabilizat peste nivelul de 4,59 lei.
Analiştii văd leul continuând tendinţa de depreciere, pe fondul unor fluctuaţii mari (Adrian Mitroi, CFA România), fiind posibil ca leul să se stabilizeze abia la nivelul de 4,75-4,80 lei/euro (Dragoş Cabat, CFA România).
În plus, prin evoluţia de pe piaţa interbancară, cursul a sărit încă de acum de nivelul prognozat de analiştii ING abia pentru finalul anului (4,6 lei/euro), ei atrăgând totuşi atenţia că riscurile de depăşire a acestor prognoze a crescut semnificativ.