Potrivit unui comunicat al Consiliului fiscal, remis AGERPRES, ipotezele macroeconomice ce fundamentează SFB 2013-2015 sunt compatibile cu ultima proiecţie a Comisiei Europene, care estimează creşteri ale PIB de 1,4% şi 2,9% în 2012 şi, respectiv, 2013.

Conform scenariului macroeconomic aflat la baza strategiei, PIB real este proiectat să aibă o creştere de 1,7% în 2012 şi de 3,1% în 2013, accelerarea dinamicii pozitive urmând sa continue în anii următori, până la un nivel de 3,9 la sută în anul 2015.

‘Cu toate acestea, dată fiind dinamica anuală a produsului intern brut de doar +0,3 la sută, înregistrată în trimestrul I al anului curent, precum şi recrudescenţa recentă a tensiunilor de pe pieţele financiare internaţionale, pe fondul evoluţiilor legate de criza datoriilor suverane la nivel european, Consiliul fiscal consideră proiecţiile privind dinamica PIB ca fiind mai degrabă optimiste’, se menţionează în comunicat.

Ponderea în PIB a cheltuielilor bugetare se va reduce de la 34,68% în 2012 la 34,48% în anul 2013 urmând să crească uşor mai rapid decât PIB-ul nominal în 2014, respectiv până la un nivel de 34,63% din PIB. În 2015, ponderea cheltuielilor va scădea la 34,53%. ‘Eliminând impactul programat al absorbţiei fondurilor europene post-aderare şi al celor având drept sursă alţi donatori, cheltuielile bugetare exprimate ca pondere în PIB ar scădea însă constant (32,5% în 2012, 32,3% în 2013, 31,9% în 2014 şi 31,8% în 2015)’, menţionează în comunicatul citat. În acest context, Consiliul fiscal consideră oportună o amendare a art. 6 lit. d) al legii responsabilităţii fiscal-bugetare 69/2010 astfel încât acesta sa facă referire la cheltuielile bugetare totale eliminând asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori. În acest fel, o performanţă mai bună în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene nu ar fi penalizată prin necesitatea reducerii altor cheltuieli bugetare, se mai arată în document.

Nivelul veniturilor bugetare ca procent în PIB este proiectat în SFB sa crească în perioada de referinţă de la un nivel de 32,4% din PIB în anul 2012, până la 33,1% din PIB în anul 2015 pe seama creşterii semnificative a absorbţiei fondurilor europene post-aderare. Astfel, în timp ce ponderea în PIB a veniturilor fiscale (exclusiv contribuţiile sociale) rămâne relativ constantă la 18,7-18,8% pe orizontul de prognoză, nivelul proiectat al veniturilor din fonduri structurale creşte de la 2,1% din PIB în anul 2012, la 2,7% din PIB în anul 2015.

‘Consiliul fiscal apreciază ca fiind optimistă traiectoria prognozată pe termen mediu a veniturilor fiscale şi a celor din contribuţii sociale, cu precădere a celor aferente anului 2013, în condiţiile în care, în cazul majorităţii categoriilor de venituri fiscale, variaţiile nominale proiectate sunt superioare celor ale bazelor macroeconomice relevante. Chiar dacă o astfel de dinamică ar putea fi explicată prin materializarea eforturilor de combatere a evaziunii fiscale, Consiliul fiscal considera relativ riscant ca impactul acestora sa fie luat în calcul ex-ante, fiind recomandabilă o încorporare ex-post, pe măsură ce eforturile de îmbunătăţire a colectării se concretizează’, se mai arată în comunicatul citat.
Dinamica proiectată pentru veniturile di n contribuţii sociale ar putea fi afectată, potrivit Consiliului Fiscal, de hotărârea recentă a Curţii Constituţionale cu privire la modul de calcul al contribuţiilor de asigurări de sănătate aferente veniturilor din pensii şi de decizia recentă a restituirii în 16 tranşe a diferenţei dintre contribuţiile reţinute în perioada ianuarie 2011-aprilie 2012 în baza metodologiei declarate neconstituţionale şi cele calculate conform noii metodologii (în cuantum de circa 1,5 miliarde lei, din care 7 tranşe în 2012 şi 9 tranşe în 2013), reflectate drept venituri negative. ‘În pofida elementelor de mai sus, veniturile din contribuţii sociale sunt proiectate în SFB a creşte în 2013 cu 9,7%, respectiv cu 0,2 puncte procentuale din PIB, în principal pe seama unei creşteri nominale la nivelul categoriei direct afectate de măsurile discreţionare cu impact nefavorabil din 2012 – contribuţii la Fondul special pentru asigurări sociale de sănătate – cu 12,1%. În opinia Consiliului fiscal, o astfel de dinamică nu poate fi explicabilă în absenţa unor măsuri discreţionare care, din păcate, nu sunt precizate în textul strategiei’, se mai arată în comunicat.

Referitor la proiecţiile aferente pieţei muncii, Consiliul fiscal apreciază drept verosimilă traiectoria avută în vedere pentru numărul de salariaţi din economie, însă consideră drept optimistă proiecţia pe termen scurt a dinamicii salariului mediu pe economie. ‘Luând în considerare creşterile anunţate de salarii din sectorul bugetar (8% de la 1 iunie şi respectiv 7,4% de la 1 decembrie), dinamica remuneraţiilor din sectorul privat ar trebui să fie mai mare de 7% în 2012 astfel încât avansul pe total economie să fie conform cu proiecţia de 6,7% din SFB 2013-2015, ceea ce pare puţin probabil având în vedere creşterea anuală medie de circa 4% înregistrată în prima parte a anului curent’, se mai subliniază în comunicat.

În Proiectul Strategiei fiscal-bugetare, deficitul bugetar (metodologie cash) este proiectat să scadă de la 2,25% din PIB în 2012 la 1,43% din PIB în 2015. Conform strategiei, ajustând pentru impactul îmbunătăţirii programate a absorbţiei de fonduri europene asupra nivelului veniturilor şi cheltuielilor bugetare, reducerea de aproximativ 0,8 puncte procentuale din PIB a deficitului bugetar pe perioada 2012-2015 urmează a se efectua în cea mai mare parte prin reducerea cheltuielilor bugetare exprimate ca pondere în PIB (cu 0,63 pp. de PIB cumulat pe parcursul intervalului).

Conform actualizării recente a Programului de convergenţă notificat Comisiei Europene, la nivelul execuţiei, conform ESA95, ţintele corespunzătoare de deficit bugetar sunt de 2,8% pentru 2012, 2,9% în 2013, 1,2% în 2014 şi 0,94% în 2015. ‘Acestea ar fi compatibile cu atingerea obiectivului pe termen mediu de 0,7% deficit structural în 2014 şi menţinerea la acelaşi nivel în 2015, în conformitate cu obligaţiile asumate prin semnarea de către România a Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii economice şi monetare (cunoscut şi sub denumirea de Compactul fiscal)’, se menţionează în comunicat.

Potrivit sursei citate, diferenţele dintre soldul bugetar în bază cash si cel potrivit ESA95 pe parcursul celor trei ani acoperiţi de SFB 2013-2015 pot fi explicate, în principal, pe seama a trei factori. În primul rând, cuantumul obligaţiilor salariale restante ale statului faţă de anumite categorii de salariaţi din sectorul bugetar apărute în urma unor sentinţe judecatoreşti definitive a fost deja înregistrat în 2011 în execuţia conform metodologiei ESA95 (6,4 miliarde lei, respectiv circa 1,1% din PIB), în timp ce în execuţia cash acestea se vor reflecta treptat, pe parcursul perioadei 2012-2016, conform eşalonarii aprobate de Parlament.

În al doilea rând, Guvernul îşi propune reducerea perioadei de plată a facturilor depuse în sistemul bugetului de stat şi cel al asigurărilor sociale (mai ales în sectorul sanitar) la 60 de zile. Aceasta este preconizată a se realiza cu precădere în perioada 2014-2015, ceea ce va implica un avans al deficitului potrivit metodologiei cash fără a afecta soldul bugetar potrivit ESA95. În al treilea rând, lucrările deja contractate aferente Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, stopat recent, ar urma să continue să se reflecte la nivelul execuţiei ESA95 pe baza recepţiei lucrărilor, până în 2014, plata efectivă urmând să fie realizată şi reflectată la nivelul execuţiei cash cu precădere începând cu 2015.

În acest context, Consiliul Fiscal recomandă includerea, în Strategia fiscal-bugetară pe perioada 2013-2015, a unui capitol special care să evalueze riscurile care pot afecta prognoza indicatorilor macroeconomici şi bugetari şi eventualele măsuri avute în vedere în ipoteza în care aceste riscuri se materializează, mai ales având în vedere recentele evoluţii de pe pieţele financiare internaţionale.
Potrivit Consiliului, balanţa riscurilor în ceea ce priveşte politica fiscal-bugetară în anii următori înclină mai degrabă pe partea negativă (un deficit bugetar mai mare decât cel proiectat).

În textul SFB este inclusă ‘analiza sistemului de impunere a veniturilor persoanelor fizice şi a oportunităţii de modificare a acestuia pentru asigurarea respectării principiului echităţii, sarcina fiscală a fiecărui contribuabil fiind stabilită în funcţie de capacitatea sa contributivă’. Totodată, în SFB se prevede şi ‘analiza oportunităţii stabilirii unor cote de TVA care să reducă tendinţa de evaziune fiscală şi să menţină puterea de cumpărare a populaţiei cu venituri reduse’. Potrivit Consiliului fiscal, textul SFB nu precizează, însă, care sunt măsurile concrete avute în vedere în acest sens şi nici nu cuantifică impactul acestora.

‘În condiţiile în care strategia fiscal-bugetară ar trebui sa fie instrumentul esenţial pentru a asigura coerenţa şi predictibilitatea politicii fiscale pe termen mediu, Consiliul fiscal consideră că o definire riguroasă a parametrilor care vor afecta nivelul veniturilor bugetare în orizontul de timp de referinţă ar fi necesară, în pofida mandatului legal limitat al actualului Guvern’, se menţionează în comunicat.

Ministerul Finanţelor Publice a trimis Consiliului fiscal Strategia fiscal-bugetară pe perioada 2013-2015 în data de 30 mai, solicitând opinia Consiliului cu privire la aceasta.