Bugetul UE completează, în mod util, eforturile naționale în această privință prin concentrarea investițiilor în domeniile prioritare definite în strategia UE de creștere economică, Europa 2020, ținând seama, în același timp, de contextul economic dificil și de presiunea existentă asupra bugetelor naționale. Proiectul de buget 2013 îngheață cheltuielile viitoare: majorarea angajamentelor (de exemplu, plățile de mâine) este la nivelul inflației (2 %).
Acesta îngheață, de asemenea, bugetul administrativ al Comisiei cu mult sub nivelul inflației, reducând în același timp efectivele de personal cu 1 %, ceea ce reprezintă primul pas în vederea îndeplinirii obiectivului de reducere cu 5 % a personalului în 5 ani.
Totodată, acesta propune o creștere de 6,8 % a nivelului plăților. Acest lucru contribuie în mod direct la creștere economică și la crearea de locuri de muncă în Europa. Bugetul UE trebuie să își îndeplinească obligațiile contractuale curente și pe cele din anii precedenți față de statele membre și de alți beneficiari.
Se alocă astfel 62,5 miliarde de euro reprezentând plăți creșterii economice favorabile creării de locuri de muncă în Europa. Se face un efort deosebit pentru programele-cadru de cercetare (9,0 miliarde de euro, însemnând o creștere de 28,1 % față de 2012), pentru Programul pentru competitivitate și inovare (546,4 milioane de euro, însemnând o creștere de 47,8 %), pentru fondurile structurale și fondul de coeziune (49 de miliarde de euro, însemnând o creștere de 11,7 %), precum și pentru învățarea pe tot parcursul vieții (1,2 miliarde de euro, însemnând o creștere de 15,8 %).
Așa cum reducerile nu ne vor scoate din criză dacă nu sunt însoțite de investiții, tot așa și reversul este, în egală măsură, adevărat. Prin urmare, proiectul de buget 2013 acordă, printre altele, o atenție deosebită economiilor și eficienței din punctul de vedere al costurilor.
Plățile sunt consecința unor angajamente anterioare; prin urmare, pentru a evita creșteri mari ale plăților în bugetele viitoare ale UE, Comisia propune o majorare redusă (2 %) a angajamentelor, limitată la rata inflației curente. Pe de altă parte, majorările planificate se vor concentra exclusiv pe creștere economică și locuri de muncă.
În plus, liniile bugetare pentru programele a căror eficacitate nu este evidentă sunt reduse, iar asupra fiecărei instituții și agenții UE s-au făcut presiuni pentru a se face economii, ori de câte ori este posibil. Majoritatea agențiilor UE vor constata efectiv o reducere reală a bugetului lor anual.
La nivel global, proiectul de buget 2013 se ridică la 150,9 miliarde de euro reprezentând angajamente, o creștere de 2 % față de anul trecut, în concordanță cu nivelul actual al ratei inflației. Plățile reprezintă 137,9 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere de 6,8 %. Acestea sunt consecința logică a angajamentelor anterioare.
Bugetul UE urmează să fie adoptat de Consiliu și de Parlamentul European. Mai întâi, Consiliul își va face cunoscută poziția cu privire la proiectul de buget în luna iulie 2012, fiind urmat de Parlament. În cazul unui dezacord între cele două instituții, se va iniția o procedură de conciliere de 21 de zile.