10 pași ca să furi bine!

10 pași ca să furi bine!
Publicat de Valentin Vioreanu la 6 octombrie 2014, 07:48

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis în creştere şedinţa de vineri, iar rulajul s-a situat la 19,831 milioane de lei (4,394 milioane de euro).

Bună ziua, dragi cititori, astăzi am ajuns la lecția cea mai importantă din business: cum să furi în stil mare! Ați învățat cu toții că banii furați sunt cei mai buni. Banii munciți se cheltuiesc greu, parcă nu-ți vine să risipești atâta efort pe vreo poșetă cu logo sau o sticlă cu bule nobile. Dar banii furați ți-e mai mare dragul să-i oferi unor creatori de frumos precum Hermes, Ferrari, Ritz-Carlton sau Nobu. Așadar, iată cei zece pași către succes:

1.     Fă-te ministru! De exemplu, ministru al transporturilor.
2.     Construiește un master-plan. Împotriva așteptărilor generale, master-planul nu trebuie să fie neapărat bun. Dimpotrivă, cu cât mai prost, cu atât mai bine. Un plan bun riscă să fie implementat. Iar asta înseamnă costuri uriașe, plus riscul de a se descoperi diverse greșeli de proiectare. Un plan prost va rămâne permanent doar la stadiul de intenție. Un exemplu concret: master-planul de autostrăzi al României.
3.     Construiește o motivație. Asta e simplu, poporul înghite aproape orice. De la crearea de locuri de muncă până la ajutarea unor zone defavorizate. Și neapărat, nu uita să menționezi stimularea economiei și creșterea PIB. Să fie toată lumea mulțumită. Exemplul perfect: master-planul de autostrăzi al României.
4.     Fă un studiu de fezabilitate. Asta e partea cea mai frumoasă. Aici va fi vorba de hărți, desene 3D, poze, carioci colorate. Îți mai aduci aminte de orele de grădiniță când te jucai cu foarfecele și culorile? Nu-i așa că era plăcut? Firește, pentru studiul de fezabilitate trebuie să angajezi pe cineva de încredere. Oamenii aceia serioși vor putea oricând să explice public cum s-au gândit ei la toate și cum au armonizat restul micilor planuri cu marele master-plan. De dragul eficienței și al eliminării risipei, firește. Nu uita să-i plătești generos pe cei care lucrează zi și noapte la studiu, că sa fie oamenii motivați și să dea tot ce-au mai bun. Aici nu dau exemple, că e deja clar.
5.     Prezintă master-planul la televizor. Oamenii trebuie să știe ce gândire logică ai și cu câtă generozitate poți tu să împarți promisiuni și vorbe frumoase.
6.     Supune proiectul dezbaterii publice. Vor apărea astfel o mulțime de contestatari, o mulțime de variante alternative, o mulțime de bucle mai mult sau mai puțin justificate. În caz că – Doamne ferește! – se concretizează vreo bucățică din master-plan, e loc pentru toată lumea la împărțitul lucrărilor. Trebuie să vă mai aduc aminte de autostrăzile făcute în plină câmpie care au la fiecare kilometru câte o curbă?
7.     Întoarce-te la studiul de fezabilitate și testează (la modul teoretic, firește!) mai multe variante alternative propuse de contestatari. Plătește-i generos pe proiectanți!
8.     Prezintă public ultimele adăugiri la master-plan, explicând unde ai reușit (în fișierul excel) să tai din costuri suma X și unde a trebuit să adaugi suma Y ca să-ți atingi obiectivele de egalitate socială, grija față de aproape, locuri de muncă etc. Nu uita că Y trebuie să fie mai mare decât X!
9.     Întocmește caiete de sarcini pentru cât mai multe bucățele din master-plan. Nu uita să lucrezi cu mulți consultanți, astfel încât caietele de sarcini să fie cât mai coplete (adică stufoase), cu multe clauze din care să poată fi reglat ulterior câștigătorul licitației. Plătește-i generos pe consul­tanți!
10.     Părăsește funcția de ministru pentru că oamenii au nevoie de tine la un master-plan mult mai mare și important pentru țară. Strângeri de mână, lacrimi, regrete, dragoste eternă cu toți cei care au contribuit la marele master-plan rămas în sertarul de sus al biroului ministerial.
Asta a fost lecția de astăzi, dragi cititori. Orice asemănare cu realitatea este, firește, neintenționată și pur întâmplătoare.

Claudiu Șerban,
director editorial, Capital

Informații articol
Etichete:
Publicat în: Profesioniști
Despre autor
Valentin Vioreanu

M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.