„Prima noastră încercare, că am tot mutat borne de hotare, prima bornă de hotar a fost în 2012 faţă de zona euro. Dacă intram atunci, aveam de susţinut un examen pe criterii nominale, adică inflaţie, deficit bugetar, datorie publică în PIB, curs de schimb, dobânzi pe termen lung”, a declarat, miercuri, Adrian Vasilescu, la o conferinţă privind strategia de dezvoltare a României.

„N-am îndeplinit condiţiile şi am văzut peste câţiva ani că acelor criterii pe care le numeam, de convergenţă nominală, li s-au alăturat acum alte criterii de convergenţă reală, în prim plan fiind PIB-ul pe locuitor la paritatea standard a puterii de cumpărare. Aici, noi suntem pe locul 27 din 28 de ţări. După noi mai sunt bulgarii. Trebuie să trecem şi de hopul ăsta şi trebuie să privim înainte, să vedem că avem la această oră cea mai mare viteză în creştere a PIB-ului din UE. Pe 2015 am fost pe locul 6, în 2016 am trecut pe locul 1, iar acum ne menţinem pe locul 1 ca viteză, dar nu este de ajuns. Nu facem niciun pas înainte numai cu viteză, trebuie să asigurăm sustenabilitatea PIB-ului”, a mai spus Vasilescu. 

În opinia acestuia, în prezent se conturează un al treilea criteriu pentru intrarea în zona euro, cel al convergenţei culturale, care implică atât educaţia economică cât şi cea financiară. 

„Comisia Europeană a făcut un test, un clasament al educaţiei financiare şi pe noi ne-au scos pe ultimul loc. Suntem a 28-a ţară din acest clasament, bulgarii sunt înaintea noastră, sunt penultimii, dar cu 10 puncte procentuale mai mult decât noi. Dacă nu schimbăm această paradigmă va fi greu, cu trei serii de criterii acum. În 2012 nu le îndeplineam, dar acum îndeplinim toate criteriile nominale, ba mai mult decât atât, chiar şi foaia de parcurs, foaia de bord europeană, cu 11 criterii, le îndeplinim şi pe acestea, dar sunt toate nominale. Avem probleme cu convergenţa reală şi cu convergenţa culturală. Aşa că vedem că drumul spre zona euro devine acum foarte greu, chiar dacă am renunţat la dată. Nici noi, nici polonezii, nici cehii, nici ungurii, nici bulgarii, toată zona asta care priveşte spre UE cu ochi diferiţi, chiar dacă unii îndeplinesc criteriile, ezită. Cehii, de pildă, ar putea să intre oricând, ezită. Polonezii ezită. Noi nu ezităm, dar nu avem criteriile îndeplinite”, a explicat consilierul BNR. 

Potrivit sursei citate, România trebuie să intre în zona euro numai atunci când va fi pregătită şi când va îndeplini toate criteriile „într-o Uniune Europeană unde lucrurile se complică”. 

„Problema se pune acum tranşant: vom intra când vom fi pregătiţi, iar a fi pregătiţi înseamnă să îndeplinim toate aceste criterii într-o Uniune Europeană unde lucrurile se complică. Chiar ieri, o voce importantă din Germania a rostit foarte tranşant că problema celor mai multe viteze este în actualitate mai mult decât oricând şi indiferent de cum sunt conceptele, că este o Europă cu mai multe viteze, sau că va fi o Europă a cercurilor concentrice, în această Europă, care este pentru noi un adăpost, trebuie să vedem cum mergem înainte către zona Euro.  Din punctul meu de de vedere, văd UE şi zona euro şi NATO pentru România ca adăposturi în această lume riscantă, riscantă, riscantă. Sunt invidios pe Alin Teodorescu (sociolog n.r.) care a spus public la televizor ceea ce mi-ar fi plăcut mie să spun: ‘doamne fereşte să aflăm noi românii ce înseamnă Uniunea Europeană, pentru că nu vom putea să aflăm decât dacă am pleca din UE, abia atunci vom vedea”, a mai spus Vasilescu. 

În acest context, consilierul BNR a precizat că Marea Britanie va vedea ce înseamnă Uniunea Europeană, abia când se va despărţi definitiv de UE şi în momentul în care Piaţa Unică nu va mai fi un debuşeu fără taxe vamale. 

„Eu personal cred că această ţară pe care o admir şi care a avut conducători pe care îi admir, a avut şi conducători care au făcut mari erori, ca să nu mai vorbesc de George al III-lea, care pentru o taxă tembelă de timbru a pierdut companiile americane şi a pierdut întâietatea Marii Britanii în lumea care trăia. Astăzi cred că deja strategii din Marea Britanie îşi dau seama ce va fi în afara pieţei unice pentru că speranţa că va face o altă piaţă unică cu fostele colonii britanice este deocamdată iluzorie.  Cred că va fi dur şocul ieşirii, chiar dacă nu vor plăti cele 60 de miliarde de euro socotite deocamdată ca datorie pentru retragere. În primul rând vor vedea şocul în momentul în care piaţa unică nu va mai fi un debuşeu fără taxe vamale”, a precizat Vasilescu. 

Consilierul BNR Adrian Vasilescu a participat miercuri la a III-a ediţie a Conferinţei ‘Strategia de dezvoltare a României’ cu tema ‘Între zona euro şi zodia leului’, eveniment organizat de grupul de presă Bursa. 

AGERPRES