Firmele „zombie” iau circa 10 miliarde de euro din economia românească
Firmele „zombie”, adică cele care nu mai sunt rentabile de peste doi ani, provoacă un gol de circa 10 miliarde de euro în economia românească, absorbind resurse valoroase, ce ar putea fi direcționate către dezvoltarea altor afaceri locale.
Radu Tudor, specialist în insolvențe, atrage atenția că aceste entități „parazitează” economia și distorsionează competiția în defavoarea companiilor sănătoase. Ce soluții ar putea fi adoptate? Un diagnostic timpuriu și restructurările pot juca rolul de vaccin salvator pentru economia românească.
Potrivit BNR, în categoria „zombie” sunt incluse companiile care, în ultimii doi ani, au înregistrat:
- deficiențe de capitalizare;
- rentabilitate negativă a activelor;
- reducerea activelor imobilizate;
- un grad relativ ridicat de îndatorare (datorii/capitaluri).
Numărul firmelor „zombie” din România a crescut
În România, numărul companiilor „zombie” a crescut semnificativ după criza financiară globală din anii 2007-2008. BNR estimează că impactul acestor companii asupra ratei de creștere economică este de -0,3 puncte procentuale pe an, echivalentul a 10 miliarde de euro pierdere în termeni nominali. Impactul asupra economiei este nefast: companiile „zombie” consumă resursele celor sănătoase.
„Aceste entități parazitează economia prin consumul de resurse financiare, umane și materiale, resurse care ar putea fi altfel utilizate mult mai eficient de companii productive. Neîndeplinirea obligațiilor de către aceste companii, atât față de bugetul de stat cât și față de partenerii comerciali, creează dificultăți și pentru aceste entități asociate, care riscă să nu își recupereze creanțele.
Companiile zombie sunt caracterizate prin deficiențe financiare și operaționale grave, care împiedică dezvoltarea lor sănătoasă și afectează negativ performanța economică. Aceasta creează o competiție neloială pentru companiile viabile care își îndeplinesc obligațiile contractuale și sociale”, a explicat el pentru Wall-Street.
Începând cu anul 2025, se estimează că numărul insolvențelor va înregistra o creștere. Prognoza este cauzată de inflația crescută, declinul consumului și costurile ridicate de finanțare, alimentând ceea ce poate fi descris ca „o furtună perfectă” pentru anul următor.
Una din patru companii din România este clasificată ca fiind „zombie”. Existența unei proporții semnificative a acestor companii poate crea probleme de competitivitate, creștere economică și vulnerabilități majore pentru sistemul financiar.
Companiile „zombie” sunt susceptibile să amplifice impactul șocurilor asupra economiei din cauza accesului lor limitat la surse alternative de finanțare. Una dintre măsurile pe care mediul de afaceri din România le poate adopta pentru a limita aceste procese este să realizeze restructurările la momentul potrivit.
„Investițiile în companiile zombie nu doar că nu generează randamente satisfăcătoare, dar blochează capitalul în entități care nu contribuie la creșterea economică, ducând la o alocare ineficientă a resurselor, ce împiedică inovația și creșterea productivității.
Pentru a reduce impactul negativ al acestor companii asupra economiei, este crucială implementarea unor politici economice și financiare care să faciliteze fie restructurarea, fie lichidarea acestora dacă restructurarea nu este viabilă.
Soluțiile pot include proceduri de restructurare automatizate pentru companiile cu grad de îndatorare excesiv sau capitaluri proprii negative pe termen lung, precum și îmbunătățirea cadrului legislativ pentru insolvență pentru a face acest proces mai eficient și mai puțin costisitor pentru toți participanții”, a explicat Radu Tudor.
ANAF poate monitoriza firmele „zombie”
Autoritățile de reglementare financiară, inclusiv ANAF, pot juca un rol crucial în monitorizarea și reducerea numărului de companii „zombie”. Poate face acest lucru prin implementarea unor politici prudențiale mai stricte și o supraveghere atentă. Ar putea include evaluări financiare riguroase înainte de acordarea creditelor și înainte de aprobarea oricăror facilități fiscale sau eșalonări ale obligațiilor la bugetul de stat, care să contribuie la eliminarea mai rapidă și cu costuri și consecințe mai reduse a acestor companii din economie.
Numărul mare de companii „zombie” din România poate fi considerat un rezultat al nivelului slab de educație financiară. Antreprenorii români se confruntă cu provocări specifice, fiind parte a primei generații de antreprenori într-o economie care trece de la mentalitatea muncii la cea a gestionării propriilor afaceri.
În situațiile în care cunoștințele proprii nu sunt suficiente pentru a naviga prin situații dificile, este crucial ca antreprenorii români să știe cum să colaboreze cu specialiști competenți, care să-i ghideze în procesul de transformare a afacerii. Acest parteneriat strategic poate asigura supraviețuirea și dezvoltarea sustenabilă a companiei într-un mediu de afaceri dinamic și adesea imprevizibil.
„Educația antreprenorială insuficientă poate avea un impact semnificativ asupra performanței companiilor din România, contribuind la situația în care multe dintre acestea se zbat să supraviețuiască de la o zi la alta.
Este important de subliniat că mediul antreprenorial și companiile din România sunt relativ tinere, iar mulți dintre antreprenorii de astăzi sunt parte din prima generație care a învățat mai mult prin experiență directă decât prin educație formală”, a adăugat Radu Tudor.
