Evenimente Mica publicitate Abonamente
CITEŞTE ŞI

Editoriale

Taxa de solidaritate sau cum să dai foc la o țară săracă

Autor: | | 0 Comentarii

Din tot programul de guvernare plimbat pe la toate televiziunile în campanie electorală nu a mai rămas nimic după prima cădere de guvern (la foarte scurt timp de la preluarea guvernării).

Dinamitarea propriului guvern s-a produs nu neapărat pe fondul neînţelegerilor dintre primul ministru şi partidul care l-a propulsat acolo ci pe fondul imposibilităţilor conţinute de programul de guvernare iniţial şi conştientizate de către toate părţile implicate. Tocmai din această cauză ne-am trezit nu doar cu un guvern dărâmat ci şi cu un program de guvernare complet schimbat din temelii. Era forma de a scăpa de un program plin de aberaţii şi de a merge mai departe, fără a pierde mult din susţinerea electoratului sau fără costuri de imagine prea mari.

Calculul ar fi fost unul corect cu o singură condiţie. Varianta actualizată de program de guvernare să renunţe la aberaţiile celei dintâi şi să nu introducă aberaţii noi. Aici însă avem un eşec total. Din lipsă de timp (sau lipsă de specialişti), partidul dominant a reîncălzit câteva teme economice mai vechi între care renunţarea definitivă la cota unică reprezintă elementul central. Aşa au apărut impozitul pe cifră de afaceri (o măsură incompatibilă cu Uniunea Europeană, o măsură ce introducea o dublă impozitare a cifrei de afaceri, o măsură care ar fi descurajat adăugarea de valoare sau investiţiile etc., adică o aberaţie şi mai mare decât cele din programul anterior), declararea patrimoniului (o măsură care presupune implicarea unor evaluatori independenţi care să analizeze valoarea activelor pe care le deţinem fiecare dintre noi), impozitul progresiv pe venitul globalizat individual (înlocuieşte impozitul pe gospodărie dar este la fel de inutil pentru că şi în prezent veniturile, altele decât din salarii, se declară deja şi cu cotă unică de impozitare; înlocuirea e doar parţială pentru că măsura vine la pachet cu evaluarea anuală a patrimoniului care va avea costuri şi stres similare), suprataxarea exploatării de resurse naturale sau taxa de solidaritate. Dintre noile aberaţii se pare căultima redută o reprezintă taxa de solidaritate pe care (încă) guvernanţii actuali o susţin cu toată tăria (după ce rând pe rând au renunţat la celelalte noi aberaţii cu care a venit programul de guvernare actualizat).

Care sunt problemele cu taxa de solidaritate? Din punctul meu de vedere următoarele:

  • Taxa este nedreaptă pentru că îi penalizează pe cei care muncesc foarte mult  sau au mai multe locuri de muncă (de exemplu, sunt salariat şi seara câteva ore prestez activitate de taxi în regim Uber) sau pe cei care au mai multe surse de venit (de exemplu, în loc să consum am acumulat capital şi l-am investit într-o garsonieră pe care o închiriez suplimentându-mi venitul);
  • Taxa împarte arbitrar societatea între ”bogaţi” şi ”săraci” fără să atingă problema modului în care cei bogaţi au acumulat bogăţie. Ca legea să producă un venit suplimentar semnificativ la bugetul statului,  cel  mai probabil se va coborî foarte jos plafonul de ”bogăţie” într-o ţară săracă cum este România. Estimările (deja comunicate) ar fi undeva în jurul a 3000 – 3500 Euro / lună (dacă nu chiar mai jos). Cu alte cuvinte, românii care vor avea un venit peste acel plafon vor fi supraimpozitaţi masiv. Totuşi, un venit de 2500 – 3000 Euro / lună este un venit mediu în majoritatea ţărilor dezvoltate şi în nici un caz un indicator de bogăţie.
  • Taxa de solidaritate foloseşte un concept foarte vag care aruncă suficientă ceaţă asupra utilizării ulterioare a veniturilor obţinute în urma acestei solidarităţi forţate (cu cine şi cu ce?) a celor incluşi arbitrar în clasa ”bogaţilor”. Aş vrea să văd undeva definită solidaritatea. Aş vrea să înţeleg de ce această solidaritate funcţionează doar într-un sens: bun, înţeleg că ”bogatul” trebuie să dea din excesul său de bogăţie ”săracului” dar oare acesta din urmă trebuie să primească resurse fără nicio condiţionalitate. Solidaritatea nu ar trebui să fie unilaterală în societate şi în nici un caz nu trebuie înţeleasă astfel: bogatul cedează din surplusul său ca săracii să nu arunce în aer societatea; bogatul îşi cumpără pace socială fiind solidar cu săracii şi politicianul câştigă voturi. Mai mult, nu înţeleg de ce nu ar fi mai constructiv pentru societatea românească să fim, mai degrabă, solidari cu cei care muncesc, cei care adaugă valoare economică, cei care sunt creativi, cei care îşi asumă riscuri, cei cinstiţi etc.
  • Nu înţeleg scopul final al acestei taxe şi modul în care ea va rezolva problema sărăciei din România. Nu există nicio sursă bibliografică relevantă şi nici studii consistente care să arate că rezolvarea problemei sărăciei constă în taxe sau suprataxe (cel puţin nu pe termen lung). Dimpotrivă, taxarea şi nu libertatea economică accentuează inegalitatea veniturilor. Suprataxarea este o măsură cu efecte contrare scopului declarat (reducerea inegalităţilor, nivelarea veniturilor etc.);
  • Exemplul unor ţări pe care vrem să le copiem cu orice preţ (exemplu cel mai recent este Franţa) ne arată deja efectele nocive ale acestei politici fiscale. Franţa vrea să renunţe la această aberaţie taman când noi vrem să o introducem, o aberaţie care a privat Franţa de persoane cu potenţial financiar semnificativ care au preferat să părăsească ţara după 2013 (veziaiciaici sau aici).
 

Este tot mai clar pentru mine că, în pofida imaginii de partid bine organizat, unit cu mulţi specialişti gata să administreze ţara şi binele naţional, partidul principal de guvernământ nu mai are soluţii şi nu mai are consistenţă economică. Din afară impresia este că niciodată nu i-a interesat să ne fie bine tuturor ci i-a interesat binele lor, înţeles în mai multe moduri: scăparea de stresul şi presiunea justiţiei, binele electoratului propriu format din bugetari, pensionari şi asistaţi social, binele ”antreprenorilor” conectaţi la banul public. Din păcate, pentru cei mai mulţi, binele acesta înseamnă un rău absolut pentru că totul are în spate o redistribuire agresivă de resurse. Acesta este de fapt principiul de bază al programelor de guvernare şi al guvernării de ani buni în România: redistribuirea unei sărăcii generalizate justificată de principii, cel puţin, dubioase. Politicienii de azi şi de ieri sunt prea puţin interesaţi să aducă ceva în plus peste ceea ce există (să construiască ceva viabil şi durabil). În schimb sunt obsedaţi să împartă ceea ce mai există, ostili fiind cu cei care mai pot genera valoare economică. Redistribuirea generalizată nu a dus şi nu va duce nici la mai multă prosperitate. Bogaţii sunt cei care dau putere şi forţă unei naţiuni şi nu absenţa acestora.

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Stirile Kanal D

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Stirile Tvr.ro

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Infoactual

Capital - Articole similare

Editoriale

18 septembrie 2017

Cine face homeschooling nu poate fi pionier

Editoriale

18 septembrie 2017

A fost pozitivă sau negativă?

Editoriale

18 septembrie 2017

Asaltul BNR asupra IFN, partea a III-a

Editoriale

04 septembrie 2017

Orice taxă e suportată de omul simplu

Editoriale

04 septembrie 2017

Coana Pană față cu reacțiunea

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro