Rezultatele evaluării activelor şi pasivelor au relevat, într-o primă etapă, un deficit de capital agregat de 356 milioane de euro, la patru societăţi de asigurare: Astra, Carpatica, Euroins şi EximAsig. 

În primăvara acestui an, a avut loc prima etapă a programului la care au participat 13 societăţi de asigurare, care deţineau cumulat o cotă de piaţă de peste 80%. Evaluarea s-a realizat pe baza situaţiilor financiare existente la 30 iunie 2014, şi a relevat, conform datelor anunţate de ASF în 15 iulie, că Astra, Carpatica, Euroins şi EximAsig aveau un deficit de capital agregat de 1,6 miliarde de lei (aproximativ 356 milioane de euro), conform cadrului prudenţial actual (Solvabilitate I). 

În ceea ce priveşte regimul de supraveghere Solvabilitate II, care va intra în vigoare din 2016, rezultatele indicau faptul că sectorul de asigurări din România nu va fi suficient capitalizat. Astfel, doar o singură companie de asigurări din cele 13 supuse unor teste de stres de către ASF pe standardele Solvency II ar fi îndeplinit cerinţa de capital de solvabilitate (SCR), de peste 100% în cazul unei catastrofe naturale cu cutremur şi doar trei în cazul unor inundaţii. 

Evaluarea a fost realizată de către ASF, în cooperare cu Autoritatea Europeană pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (EIOPA) şi Comisia Europeană (CE), cu sprijinul a cinci firme internaţionale de audit şi al unei firme internaţionale de consultanţă, scopul fiind acela de a întări încrederea în sectorul asigurărilor din România. 

Preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu, a subliniat în cadrul unei conferinţe de presă, că solvabilitatea asigurătorilor ar fi fost mai bună dacă evaluarea activelor şi pasivelor acestora ar fi fost făcută "la zi", în condiţiile în care, între timp, unele societăţi şi-au majorat capitalul social. 

Totodată, Remi Vrignaud, preşedintele Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) şi CEO Allianz-Ţiriac Asigurări, a precizat că exerciţiul de "stress test" realizat de către ASF reprezintă un proiect-pilot, bazat pe un scenariu de o severitate dusă la extrem, a cărui metodologie nu a mai fost niciodată testată sau calibrată pe nicio piaţă din Uniunea Europeană. 

Acesta a adăugat că industria asigurărilor din România "poate face faţă cu succes şi fără probleme" obligaţiilor de plată în cazul unui eveniment catastrofal. "Capacitatea de despăgubire disponibilă membrilor UNSAR, prin protecţiile de reasigurare cumpărate pentru 2015, se ridică la peste 1,45 miliarde euro, cu aproape 60% peste simularea efectelor unui cutremur precum cel din 1977", declara în iulie preşedintele UNSAR. 

În ceea ce priveşte scumpirea tarifelor la asigurările de răspundere civilă auto (RCA), discuţiile au început încă din luna ianuarie a acestui an, când fostul ministrul al Finanţelor Publice, Darius Bogdan Vâlcov, a solicitat conducerii ASF să reanalizeze şi să regândească sistemul RCA (asigurarea de răspundere civilă auto – n.r.) în privinţa tinerilor sub 25 de ani. 

"Consider că actuala realitate este una care îi pune pe tineri în dificultatea de a plăti nişte poliţe RCA, care pot ajunge să fie chiar mai scumpe decât maşina pe care o conduc. Trebuie identificată o soluţie pentru a nu pune presiune pe tineri. Sunt convins că marea parte a acestora nu îşi vor putea permite să plătească un RCA de peste 2.000 de lei", declara la acea dată fostul ministru al Finanţelor. 

Pe de altă parte, preşedintele ASF a promis că va face o analiză a asigurărilor RCA şi va solicita recalcularea preţurilor la poliţele RCA pentru tineri. Două zile mai târziu, deputatul liberal Mircea Dolha susţinea că se impune rechemarea preşedintelui ASF în Parlament pentru a da explicaţii în legătură cu situaţia asigurărilor RCA. În opinia sa, erau politici "abuzive" ale marilor companii de asigurări care "fac legea" pe o piaţă care, teoretic, ar trebui să fie reglementată şi supravegheată de către ASF, instituţie care "nu îşi face treaba". 

La jumătatea lunii februarie, reprezentanţii ASF anunţau că tarifele de primă RCA ar putea să nu mai fie modificate decât după minimum 6 luni, cu excepţia indexărilor sau a modificărilor pe anumite categorii de riscuri. Vicepreşedintele ASF, Mircea Ursache, explica, la acel moment, că există societăţi de asigurare "cu probleme", cele mai mari probleme fiind cele de cash flow "care se rezolvau prin RCA, nicidecum prin asigurările de casă sau Casco sau de viaţă". Astfel, oficialul ASF sublinia că modificarea normei creează premisele ca societăţile de asigurări să reducă RCA pentru tineri. 

Tot la începutul anului, directorul general al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), Nicoleta Radu-Neacşu estima, pentru 2015, o creştere cu 10% a pieţei poliţelor de asigurare obligatorie pentru locuinţe. Ea preciza că vânzările de poliţe de asigurare obligatorie pentru locuinţe nu depind în exclusivitate de PAID, motiv pentru care a solicitat ASF să modifice legea, astfel încât şi PAID să emită asigurări obligatorii de locuinţă. "Suntem 100% dependenţi de vânzările prin brokeri. Brokerii nu sunt foarte interesaţi de acest produs de asigurare deoarece comisionul este impus de lege şi este foarte mic", a explicat oficialul PAID. 

Începând cu 9 iulie, au fost aduse modificări Legii 260/2008, privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, care au intrat în vigoare, acestea fiind publicate în Monitorul Oficial. Astfel, potrivit legii, orice proprietar de locuinţă care doreşte să încheie o poliţă facultativă trebuie mai întâi să deţină una obligatorie. De asemenea, printre noutăţi se afla şi faptul ca PAID va putea emite poliţe. 

În ceea ce priveşte tarifele RCA, Asociaţia Societăţilor de Service Auto Independente (ASSAI) a solicitat Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare din România (UNSAR) modificarea algoritmului de calcul al primei RCA şi a întocmirea unui set de propuneri care pot conduce la scăderea tarifelor. Reprezentanţii ASSAI susţineau că algoritmul de calcul al primelor RCA era unul "profund injust, superficial şi perimat". 

La finalul lunii februarie, ASF anunţa deja că jumătate dintre societăţile de asigurări autorizate să practice RCA au transmis notificări privind tarifele de primă RCA, care vizau în mare parte scăderea primelor pentru tineri. 

Compania de consultanţă KPMG Advisory SRL, administratorul special al societăţii Astra Asigurări, anunţa în primăvara acestui an (19 martie) că a emis o nouă decizie de majorare a capitalului social al asigurătorului pentru suma de aproximativ 425 milioane lei, care urma să se desfăşoare în trei etape. Planul de redresare al Astra, întocmit de KPMG Advisory SRL, a fost aprobat de ASF, pe 7 aprilie 2014, şi prevedea ca măsură principală pentru restabilirea indicatorilor de prudenţialitate majorarea capitalului social cu o sumă de până la 490 milioane lei pe o perioadă estimată iniţial la aproximativ un an. 

ASF hotărâse deschiderea procedurii de redresare financiară prin administrare specială a societăţii Astra în februarie 2014, numind firma de consultanţă KPMG Advisory în calitate de administrator special. 

Pe de altă parte, preşedintele ASF declara la o conferinţă de presă că banca de date a Astra Asigurări este vizitată de trei-patru, până la cinci investitori. Mişu Negriţoiu sublinia la acea dată că există soluţii "de avarie", în cazul în care majorarea de capital "nu se concretizează", una dintre ele fiind Fondul de Garantare a Asiguraţilor. În ceea ce priveşte Carpatica Asigurări, preşedintele ASF a spus că "este cam aceeaşi situaţie ca la Astra", dorindu-se atragerea investitorilor. 

O lună mai târziu, Negriţoiu a precizat că rezerva Fondului de Garantare, de 900 milioane lei, va trebui cheltuită în cea mai mare parte dacă planul de supraveghere specială a companiei Astra Asigurări nu va reuşi, iar investitorii interesaţi atunci de preluarea companiei de asigurări Astra erau "noi pe piaţă". 

Finalul lunii aprilie a venit cu un protest al şoferilor, reprezentanţilor service-urilor auto şi transportatorilor, în faţa Palatului Parlamentului, cei aproximativ 350 de protestatari cerând demiterea preşedintelui ASF, Mişu Negriţoiu, şi legiferarea de urgenţă a Corpului Experţilor şi Evaluatorilor Tehnici Independenţi (CEETAR). 

Proiectul de lege privind Fondul de Garantare a Asiguraţilor, postat în 12 mai pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, arăta că asiguraţii sau păgubiţii unei companii de asigurări care intră în faliment vor primi despăgubiri în limita unui plafon de maximum 450.000 de lei. 

Referitor la limitarea despăgubirilor acordate de Fond în cazul falimentului unei societăţi de asigurări la 450.000 de lei (aproximativ 100.000 de euro), ASSAI a transmis, ulterior, un comunicat în care afirma că prevederea este împotriva intereselor asiguraţilor şi păgubiţilor şi încurajează firmele de asigurări să adopte soluţia falimentului. 

Tot în mai a fost aprobată norma privind comercializarea prin mijloace electronice a contractelor de asigurare, prin care se dorea o reglementare adecvată a vânzării produselor de asigurare în mediul online. 

La finalul aceleiaşi luni, preşedintele ASF declara că planul de redresare al companiei Astra Asigurări se află în grafic, iar vicepreşedintele ASF, Mircea Ursache, preciza în iunie că prospectul pentru a doua majorare de capital la compania Astra a fost aprobat şi că aveau loc negocieri cu mai multe fonduri de investiţii, între care unul chinez. 

"Căutăm un investitor care să intre în capitalul social al societăţilor de asigurări cu pericol de a intra în faliment. În cazul concret al Astra, deja, am aprobat prospectul pentru a doua majorare de capital social, ceea ce va fi, dacă se va întâmpla, un semnal de salvare al companiei. (…) Sunt investitori interesaţi. Noi am lăsat camera de date deschisă. În aceste zile au loc şi negocieri cu mai multe fonduri de investiţii, între care unul chinez", declara Mircea Ursache, la acea dată, într-o conferinţă de presă. 

În cadrul conferinţei de presă din 16 iulie, preşedintele ASF era optimist în ceea ce priveşte preluarea Astra, precizând că discuţiile cu investitorii erau "destul de avansate" şi că existau "şanse bune" să fie rezolvată problema în vară sau, cel puţin, societatea "să intre într-un alt plan de redresare, cu un investitor strategic". 

Carmen Radu a fost desemnată preşedintele Fondului de Garantare a Asiguraţilor în şedinţa din 19 august, de către Consiliului de Administraţie al ASF. Aceasta ocupase anterior funcţia de director general şi director general adjunct al societăţii Eureko Asigurări SA. 

În 26 august, Consiliul ASF a solicitat intrarea în faliment a societăţii Astra Asigurări, care se afla în administrare specială, şi a decis retragerea autorizaţiei de funcţionare. A doua etapă de majorare a capitalului social prevăzută de planul de redresare a Astra Asigurări s-a încheiat în 19 august, însă nu au fost înregistrate subscrieri de capital semnificative şi nici nu au fost adresate solicitări de prelungire a procesului de majorare a capitalului social al societăţii de către investitorii interesaţi, anunţaseră reprezentanţii KPMG, administratorul special al companiei. 

Impactul despăgubirilor în cazul Astra Asigurări, calculat de ASF, era de 700 de milioane de lei, iar Fondul de Garantare a Asiguraţilor avea aproape un 1 miliard de lei, în condiţiile în care Astra Asigurări avea 1,8 milioane de asiguraţi şi 2,5 milioane de poliţe, declara în 26 august preşedintele ASF. 

Totodată, Mişu Negriţoiu preciza, într-o conferinţă de presă, că acţionarii principali ai Astra Asigurări au avut o atitudine necooperantă în procesul de redresare financiară a societăţii, iar vânzarea acesteia a eşuat din cauza "lăcomiei" acţionarilor. 

Tot în ziua în care Consiliul ASF a solicitat intrarea în faliment a societăţii Astra, fostul premier, Victor Ponta, declara că, după mulţi ani, ASF a spart "buboiul de corupţie şi fraude" de la Astra Asigurări, adăugând că niciun asigurat nu este în pericol, întrucât măsurile luate de ASF, în baza legislaţiei, acoperă orice risc. 

Cererea ASF de deschidere a procedurii falimentului a fost admisă de Tribunalul Bucureşti, în data de 3 decembrie 2015, la trei luni după ce solicitarea a fost înaintată de ASF, odată cu numirea KPMG Restructuring SPRL în calitate de lichidator judiciar provizor, însă decizia nu este definitivă. Oficialii Fondului de Garantare a Asiguraţilor au precizat însă că Fondul va putea achita despăgubirile creditorilor Astra numai după ce decizia instanţei privind falimentul va rămâne definitivă şi irevocabilă. 

Printre companiile care au intrat în faliment în trecut se numără Delta Addendum, Euroasig, Metropol, Croma, Adas sau Grup AS. 

Pe parcursul acestui an, unii asigurători şi-au majorat capitalul social. Astfel, acţionarii Carpatica Asig au majorat capitalul societăţii cu 2,5 milioane lei, la 24,3 milioane lei (la finalul lunii august 2015), iar acţionarii EuroIns România au votat pe 8 octombrie mărirea capitalului social cu 200 de milioane de lei, după ce ASF a hotărât deschiderea procedurii de redresare financiară. Totodată, reprezentanţii EximAsig România au anunţat că societatea îşi majorează capitalul social cu 20 de milioane de lei, ca urmare a recomandărilor autorităţii de supraveghere din domeniu. 

Potrivit datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), în primele 10 luni ale acestui an, cea mai mare injecţie de capital într-o companie de pe piaţa asigurărilor a primit-o Uniqa Asigurări – 25,25 milioane de euro, în martie. Acţionarii EuroIns România au contribuit cu 21 de milioane de euro la capitalul social al companiei în luna mai, în timp ce Axa Life Insurance şi-a majorat capitalul social cu 5,87 milioane de euro, în aprilie. 

Tot în aprilie, acţionarii Asirom Vienna Insurance Group (VIG) au majorat capitalul social al companiei cu 4,47 milioane euro, Gothaer Asigurări a adus 3,94 milioane euro (în iulie), în timp ce acţionarii Signal Iduna Asigurări de Viaţă au contribuit cu 1,5 milioane de euro, în martie. Tot în martie, acţionarii Asito Kapital au adus 1,1 milioane euro la capitalul social, iar acţionarii Forte Asigurări 678.800 euro, în iulie. 

În 23 noiembrie, ASF anunţa finalizarea programului de evaluare a activelor şi pasivelor (Balance Sheet Review Extended – BSRE) pentru încă 21 de societăţi de asigurare care deţin cumulat o cotă de aproximativ 20% din piaţa de profil. Evaluarea a fost efectuată pentru data de referinţă 31 decembrie 2014. 

Astfel, reprezentanţii ASF au precizat că un număr de cinci asigurători – Forte, ABC, Asito Kapital, Certasig şi Lig Insurance – nu îndeplinesc cerinţele minime de solvabilitate în vigoare, conform regimului de supraveghere Solvency I, din numărul total de 21 de societăţi de asigurare participante la evaluare, care relevă soliditatea financiară şi situaţia solvabilităţii societăţilor de asigurare participante. 

În ceea ce priveşte prevederile regimului Solvency II, din numărul total de 21 societăţi de asigurare participante, asigurătorii care nu îndeplineau la 31 decembrie 2014 prevederile Solvency II privind cerinţa de capital minim (MCR) erau: Signal Iduna, Forte, Gothaer, Fata, ABC, Ate şi Asito Kapital. De asemenea, societăţile de asigurare care nu îndeplineau prevederile privind cerinţa de capital de solvabilitate (SCR) erau: Signal Iduna, Forte, Gothaer, Certasig, Credit Europe şi City. 

În ceea ce priveşte falimentul Astra Asigurări, până la data de 3 decembrie 2015, Fondul de Garantare a Asiguraţilor aprobase la plată 100 de dosare, valoarea despăgubirilor fiind estimată la circa 450.000 lei, în condiţiile în care numărul total de dosare preluate de la societatea Astra Asigurări se ridică la 57.200. De asemenea, Fondul primise 5.200 de cereri pentru deschidere de dosare noi de daună. 

La 30 septembrie, deputaţii au adoptat proiectul de lege privind redresarea şi rezoluţia asigurătorilor, care propune instituirea unui regim care să pună la dispoziţia ASF un set de instrumente necesare intervenţiei cu promptitudine în cazul unui asigurător aflat în dificultate. 

Discuţiile în ceea ce priveşte tarifele RCA s-au înteţit la finalul acestui an, în noiembrie, când reprezentanţii transportatorilor au declarat că firmele mici de transport rutier din România ar putea intra în faliment, iar cele medii şi mari îşi vor muta activitatea în alte ţări, din cauza tarifelor mari percepute de companiile de asigurări pentru RCA. 

După întâlnirea cu reprezentanţii transportatorilor rutieri, la Palatul Parlamentului, Mişu Negriţoiu declara că au fost finalizate câteva măsuri în ceea ce priveşte tarifele RCA, una dintre ele fiind aceea de a încerca o segmentare a transportatorilor rutieri, astfel încât să fie individualizate mai bine riscurile şi daunele pe care le generează. 

Tot în noiembrie, reprezentanţii ASF anunţau că vor demara, începând din luna decembrie, mai multe controale la societăţile de asigurări pentru verificarea cauzelor creşterii tarifelor RCA faţă de perioadele precedente, în condiţiile în care tarifele primelor RCA au crescut cu 300% – 400% pentru categoria societăţilor care operează în domeniul transportului auto. Potrivit sursei citate, controalele urmau să fie efectuate în colaborare cu echipe de actuari. 

În urma controalelor, reprezentanţii ASF au solicitat celor nouă societăţi de asigurare autorizate să vândă poliţe RCA 'să reconsidere formulele de calcul' care au stat la baza ultimelor tarife notificate pentru anul 2016, menţionând că aşteaptă, până la 31 decembrie 2015, noi notificări cu tarifele recalculate pentru perioadele următoare. 

Pe de altă parte, reprezentanţii UNSAR au menţionat că transportatorii prezintă în spaţiul public exemple punctuale de majorări radicale ale tarifelor RCA, care nu pot fi generalizate la nivelul tuturor asigurătorilor, iar daunalitatea transportatorilor a crescut dramatic în ultima perioadă, în special pe transportul extern. 

În 17 decembrie, circa 3.000 de transportatori au protestat, în Piaţa Victoriei şi pe bulevardul Kiseleff din Capitală, faţă de scumpirea RCA, conform estimărilor Jandarmeriei. Reprezentanţii transportatorilor rutieri speră ca revendicările să fie soluţionate în urma întâlnirilor cu autorităţile. 

Primele brute subscrise pe piaţa asigurărilor din România au înregistrat, în primele nouă luni ale anului 2015, valoarea de 6,33 miliarde lei, în creştere cu 7,41% faţă de perioada similară a anului 2014. 

Raportul anual al ASF arată că societăţile de asigurare din România înregistraseră, în 2014, o pierdere netă de 35,5 milioane lei, în scădere cu 97% faţă de anul anterior. În 2013, asigurătorii din România înregistraseră pierderi de 1,38 miliarde lei, faţă de 321,58 milioane lei în 2012. AGERPRES