Fără să fie precizat ceva legat de centura Capitalei sau de modernizarea arterelor principale de ieşire/intrare în Capitală, în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2030 Regiunea Bucureşti – Ilfov sunt prevăzute linii de metrou şi tramvai, parcari şi piste pentru biciclete, dar şi majorarea taxei de parcare în centrul Bucureştiului.

Strategia de transport pentru Bucureşti-Ilfov implică extinderea metroului, a liniilor de tramvai, benzi unice pentru transportul public, piste pentru biciclete şi parcări, toate aceste proiecte fiind evaluate la circa 7 miliarde euro. Primăria Capitalei, în următorii 15 ani, vrea să dubleze numărul km de linii de metrou,  numarul de calatori sa creasca de la 850.000 la 1,65 milioane, alte zeci de km de linii de tramvai rapid, 34 km benzi unice pentru transportul public, 250 km piste de biciclete şi serviciu de închiriere biciclete.
În document este prevăzută extinderea reţelei drumuri, construirea unui drum între autostrada Bucureşti-Ploieşti şi Aeroportul International Henri Coanda, extinderea Bd. Timişoara şi modernizarea drumurilor judeţene.
Un capitol important este adresat locurilor de parcare, municipalitatea a prevăzut crearea de parcări de tip Park&Ride, parcări subterane şi creşterea tarifului de parcare. În document este precizat că  majorarea tarifului  de parcare  de 18 lei/zi sau de 4 lei/oră în zona centrală a Capitalei ar influenţa alegerea modului de transport, „fortand conducatorii auto sa se indrepte spre moduri de transport mai sustenabile”. „Taxele de parcare vor oferi autorităţilor noi venituri care vor fi investite înapoi în sistemul de transport”, conform strategiei.

„Investiţiile să fie dirijate către favorizarea unui oraş pentru oameni şi mai puţin pentru nişte, cuşti mobile”

Ştefan Roşeanu, director general Asociaţia pentru Mobilitate Metropolitană ne-a declarat că municipiul Bucureşti şi zona sa de influenţă, în special judeşul Ilfov, au cunoscut în perioada anilor post decembrie o dezvoltare urbană haotică cu o presiune asupra modului de utilizare a terenului, asupra calităţii aerului şi în privinţa modului de gestionare a cheltuirii banului public. “Evoluţia socio-economică din ultimii ani a permis locuitorilor din aria Bucureştiului să migreze către zonele periurbane, rurale, ceea ce a generat dezvoltări rezidenţiale, industriale şi de spaţii de birouri haotice. Cartiere cu căi de acces subdimensionate, lipsite de infrastructuri pietonale, spaţii verzi şi chiar structuri funcţionale. Acestea se traduc prin utilizarea excesivă a vehiculelor motorizate invidiuale puternic poluante în defavoarea sistemelor de transport public (tren, tramvai, metrou, autobuze) şi chiar a deplasărilor pietonale şi cu bicicletă, cu o presiune ridicată şi asupra bugetului public pe fondul scăderii veniturilor din vânzările de bilete şi a creşterii costurilor pe fondul îmbătrânirii parcului de vehicule publice şi definirea greşită a reţelelor de transport public”, ne-a declarat Ştefan Roşeanu.
Acesta se aşteaptă ca politicile şi investiţiile generate de acest Plan de Mobilitate Urbană Durabila pus în dezbatere publică de judeţul Ilfov şi de Municipiul Bucureşti să fie dirijate către favorizarea unui oraş pentru oameni şi mai puţin pentru nişte, “cuşti mobile”.

“Investiţile în autobuze moderne, tramvaie, trenuri de metrou şi suburbane trebuie să fie completate de cele în infrastructurile pietonale de acces la transportul public în condiţii de siguranţă. Vorbim de investiţii de ordinul miliardelor de euro în următorii ani în regiunea Bucureştiului şi sperăm ca, prin intermediul strategiei din PMUD, acestea vor avea în vedere reducerea costurilor operaţionale ale oraşului şi reducerea semnificativă a poluării care a ajuns la cote greu de suportat”, ne-a precizat directorul general al AMM.