SE INTAMPLA ACUM!

Consultanță

Impozitarea „marilor averi“ ale persoanelor fizice

Autor: capital.ro | miercuri, 02 decembrie 2015 | 1 Comentarii

Dragoş Pătroi managing partner DRP TAX, cadru universitar asociat ASE

Pornind de la principiul că toţi suntem egali în faţa legii, verificările ANAF la unele categorii de persoane fizice nu fac altceva decât să corecteze unele derapaje ale sistemului care până acum, îi proteja pe cei puternici. Iar primele zece investigaţii au fost deja finalizate.

Anunţul ANAF din luna august 2015, privind selectarea şi demararea verificărilor fiscale la unele categorii de persoane fizice - chiar dacă unele dintre acestea cu o rezonanţă spumantă pentru publicul larg: cămătari, manelişti şi alţii asemenea - nu poate reprezenta, pe fond, decât un demers corect, necesar şi normal al organelor fiscale, valabil în orice ţară civilizată. Iată că, recent, ANAF vine să ne aducă la cunoştinţă, printr-un comunicat de presă, rezultatele inspecţiilor fiscale asupra primului eşantion de persoane verificate. Dacă am fi cârcotaşi, am spune mai bine mai târziu decât niciodată. Și asta deoarece sumele comunicate ca fiind stabilite, mie personal nu mi se par spectaculoase, cel puţin în raport de prezumatul şi atât de des vehiculatul nivel ridicat al evaziunii fiscale din ţara.

Cum se fac verificările

Pe de altă parte, prin O.U.G. nr.117 /2010 una din noutăţile esenţiale aduse legislaţiei fiscale (conform art.791 Cod fiscal şi Titlului VII Cap.III Cod procedură fiscală) - începând încă de la data 01 ianuarie 2011 - a fost tocmai reglementarea modului de efectuare a acestor verificări fiscale. Mai mult chiar, undeva pe la mijlocul lunii martie 2011, a fost emisă şi H.G. nr.248/2011, pentru aprobarea procedurii efective de aplicare a metodelor indirecte de control. Deci legislaţie suport pentru a efectua aceste verificări fiscale există de ceva anişori. Pe fond, pot face obiectul unor inspecţii fiscale persoanele fizice la care, dintr-o analiză prealabilă documentară, apar diferenţe mai mari de 10% între constatările organului fiscal şi veniturile impozabile declarate ale contribuabilului, dar nu mai mici de 50.000 lei. Pentru aceste persoane, procedura de inspecţie fiscală începe prin depunerea unei declaraţii de patrimoniu şi venituri la solicitarea organului fiscal, conţinutul formularului fiind reglementat prin O.M.F.P. nr.1504 / 2013, care detaliază toate elementele patrimoniale ale persoanei fizice ce urmează a fi supuse declarării.

Comportamentul contribuabilului din România

Din analiza datelor din aceste documente şi înscrisuri cu rol justificativ, comparativ cu datele existente în evidenţa proprie a organului fiscal, se pot trage concluziile, fie ele şi preliminarii, privind adecvarea comportamentului fiscal al unei persoane fizice. Pornind de la ipoteza că organele fiscale constată o sustragere de la plata impozitelor de către persoana fizică, acestea au trei metode de determinare a bazelor impozabile în sarcina persoanei fizice, metode enumerate de art. 109^1 alin. (6) din Codul de procedură fiscală, astfel: metoda sursei şi cheltuirii fondului, metoda fluxurilor de trezorerie şi metoda patrimoniului. Deci, legislaţie există şi, practic, exista baza legală pentru efectuarea acestor verificări încă din anul 2011. Nu aceasta e problema, ci modul în care această legislaţie - să recunoaştem, cu un caracter de noutate - va fi asimilat şi transpus în practica de zi cu zi, raportat la mijloacele de administrare şi apreciere al probelor din domeniul fiscal, conform Titlului III Cap. 3 din Codul de procedură fiscală.Tocmai de aceea cred că ANAF trebuia să detalieze - prin recentul comunicat de presă - şi procedura efectivă de efectuare a acestor inspecţii fiscale şi metodele utilizate pentru stabilirea acelor debite suplimentare în sarcina contribuabilului, cu atât mai mult cu cât metodele de verificare au mai mult, încă, o conotaţie teoretică decât o valenţă practică. Spre exemplu, ce avere urmează a analiza autorităţile fiscale? Cea scriptică, „din hârtii“ (aşa cum rezidă din conţinutul semantic al textului de lege - „situaţia fiscală personală“) sau cea

„afişată“ („bogăţia reală“, cam cum e prin ţările nordice)? Ce facem cu cei fără venituri, fără avere („pe numele lor“), dar care folosesc în fapt bunuri cât se poate de palpabile, de o valoare considerabilă? E posibil ca, pe viitor, aceste bunuri să fie în proprietatea de drept (dar nu şi de fapt!) a unor societăţi pe acţiuni nu nominale, ci la purtător, înregistrate în paradisuri fiscale. Mai mult chiar, putem asista inclusiv la ceva modificări (perfect legale) în statutul de rezidenţă fiscală a unor întreprinzători sau la exit-uri spectaculoase din anumite afaceri (spre exemplu, în favoarea unor BV - uri din Olanda).

Cum se documentează Fiscul

Dacă privim din celălalt sens, are Fiscul atribuţii în culegerea de informaţii, dincolo de analiza situaţiilor şi declaraţiilor de natură fiscală ale contribuabililor ? Iar aici am în vedere acea verificare prealabilă, care se face „pe dibuite“ şi fără notificarea contribuabilului vizat... Cui revine competenţa legală ca, eventual şi după caz, să reevalueze valoarea reală de piaţă a unui bun imobil, pentru care contribuabilul a declarat şi notarul a certificat că a fost achiziţionat / vândut cu o anumită sumă? Deşi merită apreciat pe deplin semnalul dat de ANAF, este absolut necesar ca aceste verificări să fie standardizate şi în interiorul nu numai a unor reglementări legale, dar şi a unor practici efective, reglementate cât mai exact şi mai riguros. Pentru că, nu-i aşa, e cale destul de lungă de la a emite nişte decizii de impunere până la încasarea efectivă a sumelor de bani stabilite, persoana fizică care se consideră nedreptăţită având dreptul formulării contestaţiei administrative şi, ulterior, de a se adresa instanţei de judecată. Iar, în situaţii insuficient reglementate procedural sau chiar a unor vicii de procedură, şi acest demers poate să rămână doar la stadiul unui deziderat frumos şi lăudabil, dar fără efectele fiscale vizibile, efective şi aşteptate în acest sens.

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii