CITEŞTE ŞI

Consultanță

Liber la ţepuit partenerii de afaceri

Autor: |

Înşelăciunea şi delapidarea sunt tratate de noul Cod Penal într-o manieră cu mult mai blândă decât o făcea vechea lege, aceasta însemnând pedepse de până la patru ori mai mici. Un caz particular este înşelăciunea cu cecuri, una dintre cele mai frecvente infracţiuni de natură economică, din care rezultă prejudicii de sute de milioane de lei anual.

Ea nici nu mai apare în Codul penal şi, ca atare, intră sub incidenţa unei legi din 1934. Drept urmare, pedeapsa scade de nu mai puţin de 12 ori, până la maximum un an de puşcărie sau amendă. În plus, inculpaţii care îşi recunosc fapta pot încheia cu procurorul un acord care să le reducă pedeapsa fără a mai fi nevoie să treacă printr-un proces.

Marii câştigători sunt însă inculpaţii cu procese vechi pe rol, care ar putea avea surpriza să constate că faptele lor s-au prescris deja, conform noilor reglementări.

Noul Cod penal tratează cu mare blândeţe infracţiunile de natură economică. Se remarcă înşelăciunea şi delapidarea, unde pedepsele se reduc şi de patru ori, scăzând, în consecinţă, şi termenul de prescripţie

Pentru un om de afaceri cu  bani şi cu avocaţi iscusiţi, noul Cod penal poate fi un adevărat cadou în cazul în care ajunge să aibă probleme cu justiţia. Ba, mai mult, chiar şi cei care au ajuns deja pe băncile tribunalului pot profita de modificările substanţiale în ceea ce priveşte definiţiile, pedepsele şi termenele de prescripţie în cazul infracţiunilor de natură economică, având în vedere că procesele lor se vor judeca pe noul Cod penal (legea evident mai favorabilă).

Avocaţii consultaţi de Capital remarcă faptul că infracţiunile economice, mai ales înşelăciunea şi delapidarea, au parte de un tratament mult mai blând. În plus, căile legale prin care persoanele puse sub acuzare pot evita anii de puşcărie cresc la număr. „Noul Cod de Procedură Penală introduce posibilitatea încheierii unui acord de recunoaştere a vinovăţiei. El se aplică pentru încadrări între 2 şi 7 ani, deci se potriveşte mănuşă infracţiunilor economice“, spune Antoniu Obancia, partener la Zamfirescu Racoţi and Partners (ZRP), specialist în drept penal economic.

Această formulă are ca inspiraţie dreptul anglo-saxon, acolo unde sunt foarte folosite. Am văzut cu toţii în filmele americane cum procurorul „cade la pace“ cu inculpatul, acesta din urmă beneficiind de pedepse mai blânde în urma recunoaşterii faptei. Este important de precizat că acest tip de acord poate fi încheiat în etapele procesuale, mai precis „în cursul urmăririi penale, după punerea în mişcare a acţiunii penale“, după cum arată articolul 478 din noul Cod de procedură penală. Cu alte cuvinte, este o înţelegere care nu presupune judecata în faţa unei instanţe. Iniţiativa încheierii unui acord de recunoaştere a vinovăţiei poate veni atât de la procurori, cât şi de la persoana cercetată. O astfel de înţelegere, spun surse din lumea justiţiei, ar fi încercat să încheie şi Gruia Stoica, patronul GFR, cu procurorii DNA. Aceaştia din urmă ar fi propus acuzatului o pedeapsă de patru ani cu executare în schimbul recunoaşterii faptelor. 

Noul Cod penal extinde şi aplicarea procedurii de împăcare a părţilor, astfel încât ea se aplică şi infracţiunii de înşelăciune. Potrivit unei prevederi exprese a noii legi „împăcarea înlătură răspunderea penală“ în cazul infracţiunii de înşelăciune.  

Înşelăciunea cu cecuri dispare

Una dintre modificările importante vizează excluderea din articolul care defineşte înşelăciunea a paragrafului privind cecurile fără acoperire. „Înşelăciunea prin cecuri îşi găseşte astăzi o incriminare specifică în Legea asupra cecului nr. 59/1934, aşa cum a fost recent modificată, în sensul că regimul sancţionator este închisoarea de la 6 luni până la un an sau amendă, spre deosebire de regimul sancţionator anterior datei de 1 februarie, când fapta se pedepsea conform înşelăciunii din Codul penal, posibil chiar cu 20 de ani de închisoare“, explică Antoniu Obancia.

Modificarea este  foarte importantă, întrucât utilizarea cecurilor fără acoperire a devenit o practică frecventă în ultimii ani. Potrivit rapoartelor Băncii Naţionale a României (BNR), în fiecare lună din 2013 au fost refuzate la plată între 600 şi 800 de astfel de instrumente, cu o valoare totală medie de cel puţin 20 de milioane de lei. Maximul ultimului an a fost înregistrat în ianuarie 2013, când peste 1.000 de cecuri cu o valoare totală de 31 de milioane de lei au fost refuzate.

Datele BNR arată că situaţia este cu mult mai gravă în ceea ce priveşte fraudele cu bilete la ordin, care, indirect, beneficiază de asemenea de un tratament cu mult mai blând, având în vedere redefinirea pedepselor pentru infracţiunea standard de înşelăciune. 

Despre cât de important este biletul la ordin în economia României a vorbit, pentru Capital, Constantin Coman, directorul Coface, care spune că, în practică, sunt extrem de rare situaţiile când judecătorii dau pedepese penale celor care utilizează cecuri sau bilete la ordin false.

„În privinţa biletului la ordin, nici nu se pune problema eliminării, acesta fiind în continuare cel mai utilizat instrument de plată în tranzacţiile dintre firmele româneşti“, spune directorul Coface, companie specializată, printre altele, în recuperarea creanţelor.

Termene de prescripţie mult reduse

Reducerea drastică a pedepselor în ceea ce priveşte două dintre infracţiunile economice importante (înşelăciunea - de la maximum 12 ani la maximum trei ani - şi delapidarea - de la maximum 15 ani la maximum şapte ani) presupune o reducere substanţială a termenelor de prescripţie a faptelor.

Astfel, pentru înşelăciune, termenul scade de la zece ani la doar cinci ani, în timp ce pentru delapidare scade de la zece ani la opt ani. În cazul înşelăciunilor cu cecuri, unde pedeapsa este de maximum un an sau amendă, infracţiunea se prescrie în doar trei ani, faţă de zece ani, cum era pe vechiul Cod penal.

          „întreprinzători“ cu mii de firme care s-au bazat pe naivitatea partenerilor

„Există un risc penal asociat cecurilor. În practică, însă, pentru înşelăciunea prin file cec nu se dă decât arareori puşcărie“, spune Constantin Coman, directorul general al Coface România. Nu crede, însă, că de vină ar fi reaua-voinţă a magistraţilor, cât faptul că „autorităţile sunt supraîncărcate şi apreciază adesea că fraudele economice nu reprezintă o prioritate“. În plus, trecând de cealaltă parte a baricadei, judecătorilor le este greu să discearnă între antreprenorii care au fost nevoiţi să intre în insolvenţă din lipsa disponibilităţilor băneşti, nemaiachitându-şi, astfel, datoriile către furnizori, şi cei care şi-au înfiinţat firma exact în scopul de a se îmbogăţi de pe urma unui sistem economic deficitar: „puţine sunt fraude autentice, în rest fiind vorba de faptul că economia naţională a scăzut abrupt. În anii de criză, mai toate afacerile din România bazate pe sistemul cumpăr-şi-revând au dat faliment: acest tip de comerţ în care nu se produce nimic, dar avem sute de firme pe lanţul între o roşie care creşte pe câmp şi drumul ei către masa consumatorului final a intrat în colaps  pur şi simplu“. Afirmaţia îi aparţine avocatului Iulian Urban, unul dintre puţinii parlamentari (în fostul mandat) care au bătut monedă pe curăţarea sistemului de instrumente de plată la termen.

El crede că de vină pentru pagubele imense suferite de companiile prejudiciate prin intermediul cecurilor şi al biletelor la ordin este şi naivitatea oamenilor de afaceri români: „de exemplu, la Romstrade, chiar dacă avea sute de incidente de plată, creditorii au avut totuşi încredere că îşi vor vedea banii, până când s-a deschis insolvenţa – iar odată ajunşi la masa credală nu mai au, în general, şanse să îşi vadă banii, pentru că ei deţin doar creanţe chirografare. Acelaşi fenomen s-a întâmplat şi în alte cazuri celebre de insolvenţă, precum Mic.ro, Promisat, Izometal sau Pic.“

          Patru motive de bucurie pentru „inculpaţii financiari“ cu dosare vechi

Pedeapsa pentru infracţiunea de înşelăciune este redusă semnificativ. Încadrarea este între 6 luni şi 3 ani, potrivit noului Cod penal, faţă de un interval între 6 luni şi 12 ani cum prevedea vechea lege.

Având în vedere această modificare, şi termenul de prescriere a faptei se reduce de la 10 ani la doar 5 ani.

Pedeapsa pentru infracţiunea de delapidare este redusă şi ea semnificativ.

Încadrarea este între 2 şi 7 ani, potrivit noului Cod penal, faţă de un interval între 1 şi 15 ani, cum prevedea vechea lege. Mai mult, noua lege pedepseşte şi tentativa, însă elimină posibilitatea încadrării la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave unde, pe vechiul cod, pedeapsa era între 10 şi 20 de ani.

Consecinţe deosebit de grave însemna un prejudiciu mai mare de 200.000 de lei. Având în vedere această modificare, şi termenul de prescriere a faptei se reduce de la 10 ani la doar 8 ani.

Infracţiunea de înşelăciune cu cecuri nu mai este cuprinsă în noul Cod penal. Aceasta înseamnă că ea va fi pedepsită potrivit unei legi mai vechi. Astfel, pedeapsa este încadrată între 6 luni şi 1 an sau amendă, faţă de o pedeapsă între 6 luni şi 12 ani.

Și în acest caz este eliminată posibilitatea încadrării la consecinţe deosebit de grave, ceea ce ar fi însemnat până la 20 de ani de puşcărie. Termenul de prescriere a faptei se reduce de la 10 ani la doar 5 ani.

Noua lege introduce posibilitatea încheierii, între procuror şi inculpat, la iniţiativa oricăreia dintre părţi, a unui acord de recunoaştere a vinovăţiei, care presupune reducerea pedepsei pentru inculpat în cazul în care admite comiterea faptelor.

Înşelăciunea prin cecuri îşi găseşte astăzi o incriminare specifică în Legea asupra cecului nr. 59/1934, aşa cum a fost recent modificată.
Antoniu Obancia, partener, ZRP

 

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii