PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Consultanță

Liber la ţepuit partenerii de afaceri

Autor: Serban Buscu | miercuri, 05 martie 2014 | 7 Comentarii

Înșelăciunea și delapidarea sunt tratate de noul Cod Penal într-o manieră cu mult mai blândă decât o făcea vechea lege, aceasta însemnând pedepse de până la patru ori mai mici. Un caz particular este înșelăciunea cu cecuri, una dintre cele mai frecvente infracțiuni de natură economică, din care rezultă prejudicii de sute de milioane de lei anual.

Ea nici nu mai apare în Codul penal și, ca atare, intră sub incidența unei legi din 1934. Drept urmare, pedeapsa scade de nu mai puțin de 12 ori, până la maximum un an de pușcărie sau amendă. În plus, inculpaţii care își recunosc fapta pot încheia cu procurorul un acord care să le reducă pedeapsa fără a mai fi nevoie să treacă printr-un proces.

Marii câştigători sunt însă inculpaţii cu procese vechi pe rol, care ar putea avea surpriza să constate că faptele lor s-au prescris deja, conform noilor reglementări.

Noul Cod penal tratează cu mare blândețe infracțiunile de natură economică. Se remarcă înșelăciunea și delapidarea, unde pedepsele se reduc și de patru ori, scăzând, în consecinţă, și termenul de prescripție

Pentru un om de afaceri cu  bani și cu avocați iscusiți, noul Cod penal poate fi un adevărat cadou în cazul în care ajunge să aibă probleme cu justiția. Ba, mai mult, chiar și cei care au ajuns deja pe băncile tribunalului pot profita de modificările substanțiale în ceea ce privește definițiile, pedepsele și termenele de prescripție în cazul infracțiunilor de natură economică, având în vedere că procesele lor se vor judeca pe noul Cod penal (legea evident mai favorabilă).

Avocații consultați de Capital remarcă faptul că infracțiunile economice, mai ales înșelăciunea și delapidarea, au parte de un tratament mult mai blând. În plus, căile legale prin care persoanele puse sub acuzare pot evita anii de pușcărie cresc la număr. „Noul Cod de Procedură Penală introduce posibilitatea încheierii unui acord de recunoaștere a vinovăției. El se aplică pentru încadrări între 2 și 7 ani, deci se potrivește mănușă infracțiunilor economice“, spune Antoniu Obancia, partener la Zamfirescu Racoți and Partners (ZRP), specialist în drept penal economic.

Această formulă are ca inspirație dreptul anglo-saxon, acolo unde sunt foarte folosite. Am văzut cu toții în filmele americane cum procurorul „cade la pace“ cu inculpatul, acesta din urmă beneficiind de pedepse mai blânde în urma recunoașterii faptei. Este important de precizat că acest tip de acord poate fi încheiat în etapele procesuale, mai precis „în cursul urmăririi penale, după punerea în mişcare a acţiunii penale“, după cum arată articolul 478 din noul Cod de procedură penală. Cu alte cuvinte, este o înțelegere care nu presupune judecata în fața unei instanțe. Inițiativa încheierii unui acord de recunoaștere a vinovăției poate veni atât de la procurori, cât și de la persoana cercetată. O astfel de înțelegere, spun surse din lumea justiției, ar fi încercat să încheie și Gruia Stoica, patronul GFR, cu procurorii DNA. Aceaștia din urmă ar fi propus acuzatului o pedeapsă de patru ani cu executare în schimbul recunoașterii faptelor. 

Noul Cod penal extinde și aplicarea procedurii de împăcare a părților, astfel încât ea se aplică și infracțiunii de înșelăciune. Potrivit unei prevederi exprese a noii legi „împăcarea înlătură răspunderea penală“ în cazul infracțiunii de înșelăciune.  

Înșelăciunea cu cecuri dispare

Una dintre modificările importante vizează excluderea din articolul care definește înșelăciunea a paragrafului privind cecurile fără acoperire. „Înșelăciunea prin cecuri își găsește astăzi o incriminare specifică în Legea asupra cecului nr. 59/1934, așa cum a fost recent modificată, în sensul că regimul sancționator este închisoarea de la 6 luni până la un an sau amendă, spre deosebire de regimul sancționator anterior datei de 1 februarie, când fapta se pedepsea conform înșelăciunii din Codul penal, posibil chiar cu 20 de ani de închisoare“, explică Antoniu Obancia.

Modificarea este  foarte importantă, întrucât utilizarea cecurilor fără acoperire a devenit o practică frecventă în ultimii ani. Potrivit rapoartelor Băncii Naționale a României (BNR), în fiecare lună din 2013 au fost refuzate la plată între 600 și 800 de astfel de instrumente, cu o valoare totală medie de cel puțin 20 de milioane de lei. Maximul ultimului an a fost înregistrat în ianuarie 2013, când peste 1.000 de cecuri cu o valoare totală de 31 de milioane de lei au fost refuzate.

Datele BNR arată că situația este cu mult mai gravă în ceea ce privește fraudele cu bilete la ordin, care, indirect, beneficiază de asemenea de un tratament cu mult mai blând, având în vedere redefinirea pedepselor pentru infracțiunea standard de înșelăciune. 

Despre cât de important este biletul la ordin în economia României a vorbit, pentru Capital, Constantin Coman, directorul Coface, care spune că, în practică, sunt extrem de rare situațiile când judecătorii dau pedepese penale celor care utilizează cecuri sau bilete la ordin false.

„În privința biletului la ordin, nici nu se pune problema eliminării, acesta fiind în continuare cel mai utilizat instrument de plată în tranzacțiile dintre firmele românești“, spune directorul Coface, companie specializată, printre altele, în recuperarea creanțelor.

Termene de prescripție mult reduse

Reducerea drastică a pedepselor în ceea ce privește două dintre infracțiunile economice importante (înșelăciunea - de la maximum 12 ani la maximum trei ani - și delapidarea - de la maximum 15 ani la maximum şapte ani) presupune o reducere substanțială a termenelor de prescripție a faptelor.

Astfel, pentru înșelăciune, termenul scade de la zece ani la doar cinci ani, în timp ce pentru delapidare scade de la zece ani la opt ani. În cazul înșelăciunilor cu cecuri, unde pedeapsa este de maximum un an sau amendă, infracțiunea se prescrie în doar trei ani, față de zece ani, cum era pe vechiul Cod penal.

          „întreprinzători“ cu mii de firme care s-au bazat pe naivitatea partenerilor

„Există un risc penal asociat cecurilor. În practică, însă, pentru înșelăciunea prin file cec nu se dă decât arareori pușcărie“, spune Constantin Coman, directorul general al Coface România. Nu crede, însă, că de vină ar fi reaua-voință a magistraților, cât faptul că „autoritățile sunt supraîncărcate și apreciază adesea că fraudele economice nu reprezintă o prioritate“. În plus, trecând de cealaltă parte a baricadei, judecătorilor le este greu să discearnă între antreprenorii care au fost nevoiți să intre în insolvență din lipsa disponibilităților bănești, nemaiachitându-și, astfel, datoriile către furnizori, și cei care și-au înființat firma exact în scopul de a se îmbogăți de pe urma unui sistem economic deficitar: „puține sunt fraude autentice, în rest fiind vorba de faptul că economia națională a scăzut abrupt. În anii de criză, mai toate afacerile din România bazate pe sistemul cumpăr-și-revând au dat faliment: acest tip de comerț în care nu se produce nimic, dar avem sute de firme pe lanțul între o roșie care crește pe câmp și drumul ei către masa consumatorului final a intrat în colaps  pur și simplu“. Afirmația îi aparține avocatului Iulian Urban, unul dintre puținii parlamentari (în fostul mandat) care au bătut monedă pe curățarea sistemului de instrumente de plată la termen.

El crede că de vină pentru pagubele imense suferite de companiile prejudiciate prin intermediul cecurilor și al biletelor la ordin este și naivitatea oamenilor de afaceri români: „de exemplu, la Romstrade, chiar dacă avea sute de incidente de plată, creditorii au avut totuși încredere că își vor vedea banii, până când s-a deschis insolvența – iar odată ajunși la masa credală nu mai au, în general, șanse să își vadă banii, pentru că ei dețin doar creanțe chirografare. Același fenomen s-a întâmplat și în alte cazuri celebre de insolvență, precum Mic.ro, Promisat, Izometal sau Pic.“

          Patru motive de bucurie pentru „inculpații financiari“ cu dosare vechi

Pedeapsa pentru infracțiunea de înșelăciune este redusă semnificativ. Încadrarea este între 6 luni și 3 ani, potrivit noului Cod penal, față de un interval între 6 luni și 12 ani cum prevedea vechea lege.

Având în vedere această modificare, și termenul de prescriere a faptei se reduce de la 10 ani la doar 5 ani.

Pedeapsa pentru infracțiunea de delapidare este redusă și ea semnificativ.

Încadrarea este între 2 și 7 ani, potrivit noului Cod penal, față de un interval între 1 și 15 ani, cum prevedea vechea lege. Mai mult, noua lege pedepsește și tentativa, însă elimină posibilitatea încadrării la infracțiunea de delapidare cu consecințe deosebit de grave unde, pe vechiul cod, pedeapsa era între 10 și 20 de ani.

Consecințe deosebit de grave însemna un prejudiciu mai mare de 200.000 de lei. Având în vedere această modificare, și termenul de prescriere a faptei se reduce de la 10 ani la doar 8 ani.

Infracțiunea de înșelăciune cu cecuri nu mai este cuprinsă în noul Cod penal. Aceasta înseamnă că ea va fi pedepsită potrivit unei legi mai vechi. Astfel, pedeapsa este încadrată între 6 luni și 1 an sau amendă, față de o pedeapsă între 6 luni și 12 ani.

Și în acest caz este eliminată posibilitatea încadrării la consecințe deosebit de grave, ceea ce ar fi însemnat până la 20 de ani de pușcărie. Termenul de prescriere a faptei se reduce de la 10 ani la doar 5 ani.

Noua lege introduce posibilitatea încheierii, între procuror și inculpat, la inițiativa oricăreia dintre părți, a unui acord de recunoaștere a vinovăției, care presupune reducerea pedepsei pentru inculpat în cazul în care admite comiterea faptelor.

Înșelăciunea prin cecuri își găsește astăzi o incriminare specifică în Legea asupra cecului nr. 59/1934, așa cum a fost recent modificată.
Antoniu Obancia, partener, ZRP

 


SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.