TVR s-a confruntat cu probleme mari financiare: datoriile au explodat efectiv în ultimii zece ani, astfel încât dobânzile pentru datorii reprezintă aproape 20% din bugetul anului 2015 (111 milioane euro a fost bugetul acum doi ani), iar salariile 50%. Prin urmare, doar 7% din buget este dedicat producției, se arată în Raportul Intercolegial (Peer- to Peer) asupra valorilor serviciilor publice de Media realizat de EBU.  În același timp, audiența TVR a devenit una din cele mai scăzute printe  membrii EBU/UER și cota sa de piață este sub 5%.  Ca temern de comparație, bugetul TVR este mult sub media europeană a serviciilor publice de media, atât ca procentaj din PIB cât și pe cap de locuitor. TVR este finanțat în proporție de 68% printr-un sistem de redevență (licence free) – numită taxă, plătibilă de către fiecare gospodărie din România care are în posesie un aparat tv. Nivelul taxei este foarte scăzut, iar structurile de colectare, susțin reprezentanții EBU, sunt ineficiente, iar rata evaziunii este mare și neînsoțită de penalizări. Mai precis, se arată în document:

  1. taxa este stabilită pe baza posesiei unui TV. Astfel, o familie plătește o singură taxă chair dacă are mai multe televizoare, iar firmele pot declara pur și simplu că nu au televizor. Mai sunt geenrate pierderi și de faptul că pentru receptarea online a programelor TVR nu se percepe taxă. Acest fapt este un punct slab în ce privește colectarea de fonduri.
  2. Există multe scutiri sociale care sunt mai degrabă motivate politic decât social, ca de exemplu: cele pentru veteranii de război și pentru familiile cu mulți copii
  3. taxele sunt colectate de companiile de electricitate. Când a fost făcută legea, exista o singură companie, dar după privatizare sunt mai multe, iar sistemul este complex și nu prea eficient. În plus, companiile primesc un comision de până la 20% pentru operațiunea de colectare a taxei. 
  4. Companiile de electricitate transmit TVR-ului datele referitoare la cei care nu plătesc taxa, iar TVR trebuie să îi dea în judecată pe rău platnici. Dar aceasta presupune cheltuieli și, oricum, actualmente nu există penalizări. Sistemul se bazează doar pe o puternică tradiție de plată a taxelor.

Restul din bugetul TVR provine din subvenție publică directă (25%), din publicitate (4%), și din alte venituri comerciale (3%). 

Televiziunea Română emite pe 11 canale, din care cinci sunt naționale, cinci regionale și unul internațional. Principalul canal național, TVR1, reprezintă 3,4% din cota de piață, în timp ce TVR ca grup are o cotă de piață de 4,7%. În comparație cu alte grupuri de servicii publice de media, această valoare este foarte mică și a scăzut constant începând cu 2011, mai arată raportul. De mai bine de patru ani, audiența săptămânală este de 38,8%, iar vârsta medie a publicului TVR este de 60 de ani. 

În prezent, instituția numără 2.394 de salariați, cu vârstă medie de 46 de ani. TVR difuzează opt minute de publicitate pe oră, cu patru minute mai puțin decât stațiile comerciale și își desfășoară activitatea sub controlul Parlamentului, în conformitate cu Legea nnr 41/1994. 

De la 1 februarie, principala sursă de finanțare a TVR va fi alocația bugetară. Începând cu această dată, potrivit noului cadru legislativ, TVR nu va mai încasa taxa TV. În ceea ce privește veniturile din publicitate, acestea sunt limitate din cauza restricțiilor legislative. 

TVR nu încasează bani de la operatorii de cablu, programele sale fiind preluate de aceștia gratuit. TVR nu întrerupe programele pentru a difuza publicitate și instituția susține Centrul Național de Cinematografie cu 15% din încasările din publicitate, față de dooar 3% în cazul posturilor private. 

„Piața românească de televiziune este foarte fragmentată și nu are un lider major de poziție. De exemplu, pachetul de bază la cablu oferă 63 de canale, din care 20 sunt naționale. Până acum, TVR nu a reușit să ocupe, la nivel național, poziția primă în audiovizual”, mai scrie în raportul realizat de EBU. 

Care este provoarea pentru TVR? Să aleagă să ia decizii în interesul publicului, independent de orice presiuni și interese politice, comerciale și altele de asemenea natură.
În raportul citat, se constată o lipsă acută de independență față de politic dar și față de economic. Lipsa de independență față de politic provine din neajunsuri grave în sistemul de conducere, după cum urmează:

1. Nu există o separare clară între activitaea de supervizare/control și cea de management. Pozițiile de Director General (al Comitetului Director) și de Președinte (al Consiliului de Administrație) sunt ocupate de aceeași persoană și ambele organisme sunt interne.
2. Consiliul de Administrație este, evident, o structură politică compusă din doi membri numiți de guvern, unul de Președinte, șase de majoritatea parlamentară, doi de partidele minorităților și doi de angajații TVR. Președintele Director General este numit cu majoritate parlamentară.
3. Nu exisă o delimitare clară între rolurile Comitetului Director și al organismului de supervizare/control (Consiliul de Administarție – CA) și se pare că inclusiv decizii minore au nevoie de aprobarea CA (de pildă contractele în valoare de peste 25.000 de euro).