„România ar fi prima şi singura ţară unde acest lucru s-ar face în mod obligatoriu pentru toţi operatorii economici. În Italia se aplică în mod voluntar pentru firmele care au contracte cu statul. În Polonia se discută de trei ani şi se gândesc să o introducă voluntar de la 1 ianuarie 2018. În Marea Britanie se discută tot de trei ani şi se gândeşte introducerea măsurii doar pentru tranzacţiile online, zonă predispusă evaziunii fiscale”, a precizat Jianu.

Conform acestuia, Guvernul nu efectuează analize de impact şi teste IMM în mod real. În mod nejustificat şi total eronat, se trece în nota de funamentare a fiecărei măsuri menţiunea că nu există niciun impact asupra mediului economic, iar realitatea arată contrariul, există un mare impact.

„În opinia noastră, odată cu introducerea acestei măsuri, economia se va bloca, pentru că gândiţi-vă că o cincime din banii pe care îi deţine o firmă vor fi blocaţi într-un cont. Dacă ANAF nu performează în acest moment cu întreprinderile care nu sunt corecte, cum ne putem gândi că va performa cu peste 300.000 de întreprinzători, pentru că în ordonanţa de urgenţă există obligativitatea ca ANAF să controleze decontul de TVA în termen de cinci zile”, a subliniat oficialul CNIPMMR.

El a explicat că este practic imposibilă aplicarea acestei măsuri.

„Mă gândesc în principal la întreprinderile mici din mediul rural. Există obligativitatea în această ordonanţă ca ei să depună TVA-ul aferent operaţiunilor economice în termen de trei zile într-un cont. Gândiţi-vă la un chioşc de la ţară, care vinde de 100 de lei, 19 lei din acei bani va trebui să se ducă să-i depună într-un cont de TVA, în speranţa că în termen de cinci zile va veni cineva de la ANAF şi-i va da voie să facă decontul de TVA. Acest lucru este profund incorect, absurd şi inaplicabil. Veţi vedea că această măsură va bloca economia”, a adăugat Jianu.

La rândul său, secretarul general al CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, a arătat că ANAF nu are nici capacitatea tehnică de a implementa această măsură.

„Acum o lună şi jumătate ANAF a fost blocat, închis două zile, nu a lucrat cu publicul, pentru că a avut o plată în jur de 10.000 de facturi care a blocat sistemul. Chiar dacă sunt oameni care vor să muncească, dacă am un calculator care nu are cum să facă treaba, nici eu nu pot s-o fac, nu funcţionează, nu merge. În plus, trezoreria funcţionează doar de la ora 10:00 la 12:00 şi acolo încă se fac socoteli pe fişă contabilă, adică nu sunt informatizaţi aproape deloc”, a arătat Rogojinaru.

 

Potrivit acestuia, există la nivel naţional peste 300.000 de contribuabili care plătesc TVA şi fac pe parcursul unei zile în jur de un milion de facturi. Din aceştia, peste jumătate sunt în Bucureşti.

„Deci, noi nu vorbim poveşti pentru că suntem Gică Contra, nici pe departe, dar această măsură este imposibil de realizat, ca şi când ne-ar pune cineva pe noi să alergăm suta de metri în 9,9 secunde”, a exemplificat el.

Un sondaj realizat de CNIPMMR dat luni publicităţii arată că 97,5% dintre respondenţi nu susţin plata defalcată a TVA şi tot o pondere de 97,5% consideră că această modificare va avea efecte negative asupra activităţii firmei lor.

La sondajul efectuat pe site-ul Consiliului pentru IMM-uri în perioada 8 – 28 august au răspuns un număr de 818 firme, din care 54,1% sunt microîntreprinderi, 19,7% întreprinderi mici, 18,4% întreprinderi mijlocii, 5,9% întreprinderi mari şi 1,9% alte forme juridice.

La întrebarea „Ce efecte pozitive asupra activităţii dvs. consideraţi să vor fi generate de plata defalcată a TVA?”, 98,5% dintre respondenţi au arătat faptul că nu există niciun efect pozitiv.

Printre cele mai importante dificultăţi/efecte negative considerate de respondenţi că vor fi generate de plata defalcată a TVA, 97,5% au menţionat creşterea birocraţiei, prin dublarea numărului de plăţi, măsuri suplimentare de verificare şi de management pentru TVA (obligaţia contribuabililor de a determina/verifica contul de TVA, obligaţia de a vira direct la bugetul de stat suma reprezentând TVA aferentă achiziţiilor de la furnizorii/prestatorii care nu le-au comunicat un cont de TVA şi de a notifica acest fapt furnizorilor/prestatorilor).

Alte efecte negative identificate sunt afectarea cash-flow-ului şi blocarea banilor (89,9%), costuri bancare suplimentare cu noul cont, comisioane bancare suplimentare (86,2%), costuri suplimentare pentru contribuabili generate de modificarea sistemelor informative contabile (85,5%), efort semnificativ de implementare tehnică, având în vedere termenul foarte scurt de aplicare (81%), mai rezultă din sondaj.

Întrebaţi dacă au fost consultaţi/informaţi de către autorităţi privind modul de aplicare a plăţii defalcate de TVA, 91,9% dintre repondenţi au răspuns negativ, doar 8,1% menţionând că au fost informaţi din alte surse, precum mass-media sau internet.