Isărescu, despre împrumutul de la FMI: „Acum aş spune că s-a luat cam mult”

România va termina de rambursat împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional în 2015 cu rezerve valutare mai mari decât în momentul în care a contractat împrumutul şi cu rezerve minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în valută reduse de la 40% la 18%, a declarat, joi, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

'Terminăm de rambursat împrumutul cu rezerve mai mari decât atunci când l-am luat şi cu rezerve minime la valută reduse de la 40% la 18%. Cred că este momentul să arătăm aceste cifre care justifică acel împrumut şi arată faptul că programul a funcţionat. Acest lucru ne îndreptăţeşte să avem o îmbunătăţire în continuare a ratingului de ţară şi să vorbim de intrarea într-un nou ciclu de dezvoltare echilibrată şi echilibrantă până în momentul intrării în zona euro', a explicat Mugur Isărescu, într-o conferinţă de presă.

El a reamintit discuţiile apărute în perioada contractării creditului de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) privind suma împrumutată, respectiv dacă era sau nu nevoie de 12 miliarde de euro.

'Acum aş spune că s-a luat cam mult. Atunci am fost pentru o sumă mai mică', a subliniat guvernatorul BNR.

Cu toate acestea, Isărescu susţine că valoarea împrumutului de la FMI a fost adecvată, având în vedere că a fost contractat în perioadă de criză, şi a constituit un element descurajant pentru operaţiunile speculative, ajutând România să depăşească acea perioadă economică dificilă.

Guvernatorul BNR a precizat că, la finalul acestui an, România va mai avea de rambursat circa 1,3 miliarde de dolari din împrumutul luat de la FMI, iar în 2015 acesta se va stinge.

Vor rămâne de achitat împrumuturile de la Uniunea Europeană şi Banca Mondială, care au fost contractate pe termene mai lungi şi care intră în sarcina Ministerului Finanţelor Publice, a adăugat acesta.

Potrivit şefului BNR, rambursarea împrumuturilor contractate de România cu UE şi BM va începe în acest an, va accelera în 2015, iar în momentul aderării la zona euro, 2019, în cazul în care se menţine respectivul obiectiv, să rămână sume mai mici de plată. AGERPRES