CITEŞTE ŞI

Banii tai

Marea abureală cu fondurile europene

Autor: Diana Zaharia | vineri, 17 ianuarie 2014 | 8 Comentarii

Deşi rata de absorbţie a fondurilor europene a fost în 2013 cât în cei şase ani de la aderare, atingând 33%, impulsul dat economiei rămâne palid. Efecte vizibile, însemnând o creştere a PIB de 1-2%, vor apărea abia când vor fi depăşite 60 de procente

Rata de absorbţie a fondurilor europene a ajuns, în anii care au trecut de la aderare, o expresie fetişizată, o cifră simbol, cu încărcătură mai mult politică decât economică, o miză în disputa putere-opoziţie. La finalul anului trecut, rata de absorbţie a crescut uimitor, având în vedere parcursul celor şase ani anteriori, la 33%, faţă de 15% la încheierea lui 2012. Cu toate acestea, ţinta de 50% anunţată la învestirea în funcţie de ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a rămas o iluzie. Iar impactul asupra creşterii economice a fost minor.

Avansul PIB, de circa 3% estimat de analiştii economici pentru 2013, s-a bazat pe motoarele tradiţionale: agricultura şi exporturile. În continuare, investiţiile din fonduri europene, clamate pe toate tonurile de economişti, politicieni, oameni de afaceri, nu sunt suficient de mari ca să repornească economia. Doar o rată de absorbţie de peste 60% ar duce la un plus al PIB de 1-2 procente. Despre o creştere economică de peste 4% se poate vorbi numai dacă rata ar atinge 100%, arată analiştii economici. Rezultatele anunţate de Ministerul Fondurilor Europene pentru 2013 ar îndreptăţi o viziune optimistă dacă s-ar datora unor măsuri menite să schimbe din temelii procesul de atragere a banilor europeni. Însă experţii în fonduri europene şi beneficiarii spun că nu au avut loc modificări esenţiale, în ultimul an, ci îmbunătăţiri punctuale ale procedurilor, iar în unele cazuri chiar suprareglementări şi birocratizare.

Cum s-a ajuns la creşterea record

Majorarea substanţială a ratei de absorbţie a fost determinată, în principal, de deblocarea a cinci programe operaţionale din cele şapte la sfârşitul lui 2012 şi în 2013. „O masă mare a proiectelor din toate programele a ajuns în partea cea mai consistentă a  implementării şi, astfel, sumele cerute spre rambursare au dus la o creştere majoră. Proiecte întârziate, începute în urma primelor sesiuni de cereri de finanţare a perioadei de programare s-au suprapus cu implementarea unor proiecte aprobate recent“, explică Marian Stoian, consultant fonduri europene şi manager Initial Advisory. Programele operaţionale au fost blocate de Comisia Europeană din cauza fraudelor. Din acest motiv, funcţionarii de la Bucureşti  au înăsprit controalele şi au complicat birocraţia.

„Trendul este birocratizarea care pleacă de la teama de furt pentru că, la primele contractări, în 2008-2009, au fost beneficiari care au încasat sume mari, de 30% din prefinanţare,  şi au dispărut lăsând găuri în bugetul de stat“, arată Mihai Cismaru, expert Fundaţia Antreprenoriat Social, consultant şi beneficiar de fonduri UE. Din acest motiv, controalele şi raportările cerute beneficiarilor au devenit o corvoadă, cel puţin în cazul Programului Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). „Fiecare cheltuială este verificată de trei-patru autorităţi şi fiecare mai taie câte ceva. Este vorba de proiecte aprobate de ei, în care beneficiarii încep să cheltuiască bazându-se pe aprobările primite. De multe ori, te trezeşti că ai luat creditul de la bancă, ai făcut investiţiile şi autoritatea nu îţi mai recunoaşte cheltuielile. Am cunoscut cazuri dramatice: oameni care şi-au gajat casele, au pierdut tot, unii au făcut infarct“, povesteşte Mihai Cismaru. În aceeaşi notă pesimistă, văd situaţia şi alţi consultanţi. „Durata rambursărilor este mare, mulţi fac cheltuielile aprobate şi după două luni află că trebuie să dea banii înapoi. Din această cauză, mulţi renunţă pe parcurs să mai implementeze proiectele“, spune Carmen Constantin, Indice Consulting.


Frauda şi corupţia blochează fondurile

Frauda, dar şi slaba pregătire a funcţionarilor care gestionează fondurile europene, numărul mic al personalului şi remunerarea insuficientă creează premisele unui sistem greoi, netransparent şi ineficient. Carenţele administraţiei au fost recunoscute şi de actualul ministru al fondurilor europene. Pe de altă parte, nici corupţia nu lipseşte. „Există întotdeauna prieteni ai puterii care sunt abonaţi la câştigarea proiectelor. Sunt chiar câte cinci astfel de prieteni care se bat pe un loc şi atunci e greu şi pentru autorităţi să împartă“, comentează Mihai Cismaru. Concurenţa este acerbă, mai ales în cazul programelor unde pot să depună entităţile private. De altfel, aceste programe sunt şi cele cu rata mai mare de absorbţie. În schimb, programele cu proiecte mari, cum ar fi Transporturile unde statul rămâne principal beneficiar, rămân deficitare. Or de la aceste proiecte sunt aşteptate marile investiţii generatoare de creştere economică.  „Finalizarea unui proiect pe  POS Transport  sau POS Mediu cu o finanţare nerambursabilă de 100 de milioane de euro echivalează ca efect în rata de absorbţie cu 100 de proiecte cu o finanţare de 1 milion de euro, implementate de IMM-uri în cadrul POSCCE sau 500 de proiecte cu o finanţare nerambursabilă de 200.000 euro, implementate de microintreprinderi în cadrul Programului Operaţional Regional“, arată Marius Radu, coordonator fonduri europene, UniCredit Țiriac Bank. Alături de acumularea unor proiecte începute cu ani în urmă şi de deblocarea programelor operaţionale, au existat şi măsuri de ordin administrativ adoptate de Ministerul Fondurilor Europene la sugestia mediului de afaceri. „Practic, în 2013 şi sfârşit de 2012, guvernul a luat măsuri de bun simţ şi a îndepărtat o parte importantă din restricţiile şi reglementările impuse la nivelul legislaţiei naţionale. A mai şi fost decizia de a suporta plăţi din fonduri proprii naţionale (1,4 miliarde euro) prin credite avansate de Ministerul Finantelor în vederea rambursării cererilor de plată ale beneficiarilor când o parte din programele operaţionale erau suspendate“, arată Marian Stoian.

Măsurile punctuale nu pot schimba, însă, substanţial un sistem a cărui inerţie este, fireşte, foarte mare. Din acest motiv beneficiarii şi consultanţii nu aşteaptă miracole, dar mizează pe rutina şi experimentarea funcţionarilor. În aceste condiţii, o rată de absorbţie de 100% a fondurilor europene este considerată nerealistă şi nici cea de 80%, pe care şi-a asumat-o guvernul până în 2015, nu pare posibilă. „În 2014, România ar trebui să primească încă 6,5 miliarde de euro de la Comisia Europeană, pentru a atinge în 2014 pragul de 60% pentru rata de absorbţie. Ținând cont că România a plătit beneficiarilor peste un miliard de euro pe care îl aşteaptă de la Comisie, diferenţa de cinci miliarde euro pare realistă“ susţine Marius Radu.

Marile proiecte se lasă aşteptate

Deşi planurile sunt curajoase pentru 2014, Ministerul Fondurilor Europene nu a finalizat strategia pentru perioada 2014-2020 în condiţiile în care trebuia demarată de la 1 ianuarie.

Astfel, politicile de atragere a fondurilor europene  rămân importante pe hârtie, în timp ce guvernul, acelaşi care şi-a asumat ţinte curajoase ale ratelor de absorbţie, optează, în continuare, pentru finanţările din resurse bugetare. Două priorităţi: fondurile UE şi infrastructura, care în teorie sunt parte ale aceleaşi strategii de investiţii şi dezvoltare, nu reuşesc să demareze împreună şi în forţă. Din Programul Operaţional Transport au fost atrase 880 milioane de euro, până la sfârşitul anului trecut, din cele peste 3,5 miliarde de euro alocate României.

Cu toate acestea, guvernul propune măsuri care frânează creşterea economică, cum ar fi supraaccizarea carburanţilor, justificând că lipsesc banii pentru infrastructură. Cert este că România rămâne, la şapte ani de la aderare, cu o rată de absorbţie foarte slabă a fondurilor europene, cu cel puţin zece procente sub media UE, şi continuă să ignore nevoia tot mai presantă a economiei de a primi noi investiţii, după ce criza datoriilor suverane a oprit intrările de capital.

O creştere economică de numai 2% nu numai că nu va ajuta România să reducă din decalajul faţă de celelalte ţări comunitare, dar va risca să creeze un veşnic blocaj.

De multe ori, te trezeşti că ai luat creditul de la bancă, ai făcut investiţiile şi autoritatea nu îţi mai recunoaşte cheltuielile. Am cunoscut cazuri dramatice: oameni care şi-au gajat casele, au pierdut tot, unii au făcut infarct

Mihai Cismaru, expert Fundaţia Antreprenoriat Social, consultant şi beneficiar de fonduri UE

5,09 mld.euro este suma rambursată de Comisia Europeană între 2007 şi 2013, reprezentând 26,49% din totalul de 19,2 mld. euro alocate României pentru cele şapte programe operaţionale

 

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii