PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Banii tai

Marea abureală cu fondurile europene

Autor: Diana Zaharia | vineri, 17 ianuarie 2014 | 8 Comentarii

Deși rata de absorbție a fondurilor europene a fost în 2013 cât în cei șase ani de la aderare, atingând 33%, impulsul dat economiei rămâne palid. Efecte vizibile, însemnând o creștere a PIB de 1-2%, vor apărea abia când vor fi depășite 60 de procente

Rata de absorbție a fondurilor europene a ajuns, în anii care au trecut de la aderare, o expresie fetișizată, o cifră simbol, cu încărcătură mai mult politică decât economică, o miză în disputa putere-opoziție. La finalul anului trecut, rata de absorbție a crescut uimitor, având în vedere parcursul celor șase ani anteriori, la 33%, față de 15% la încheierea lui 2012. Cu toate acestea, ținta de 50% anunțată la învestirea în funcție de ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a rămas o iluzie. Iar impactul asupra creșterii economice a fost minor.

Avansul PIB, de circa 3% estimat de analiștii economici pentru 2013, s-a bazat pe motoarele tradiționale: agricultura și exporturile. În continuare, investițiile din fonduri europene, clamate pe toate tonurile de economiști, politicieni, oameni de afaceri, nu sunt suficient de mari ca să repornească economia. Doar o rată de absorbție de peste 60% ar duce la un plus al PIB de 1-2 procente. Despre o creștere economică de peste 4% se poate vorbi numai dacă rata ar atinge 100%, arată analiștii economici. Rezultatele anunțate de Ministerul Fondurilor Europene pentru 2013 ar îndreptăți o viziune optimistă dacă s-ar datora unor măsuri menite să schimbe din temelii procesul de atragere a banilor europeni. Însă experții în fonduri europene și beneficiarii spun că nu au avut loc modificări esențiale, în ultimul an, ci îmbunătățiri punctuale ale procedurilor, iar în unele cazuri chiar suprareglementări și birocratizare.

Cum s-a ajuns la creșterea record

Majorarea substanțială a ratei de absorbție a fost determinată, în principal, de deblocarea a cinci programe operaționale din cele șapte la sfârșitul lui 2012 și în 2013. „O masă mare a proiectelor din toate programele a ajuns în partea cea mai consistentă a  implementării și, astfel, sumele cerute spre rambursare au dus la o creștere majoră. Proiecte întârziate, începute în urma primelor sesiuni de cereri de finanțare a perioadei de programare s-au suprapus cu implementarea unor proiecte aprobate recent“, explică Marian Stoian, consultant fonduri europene şi manager Initial Advisory. Programele operaționale au fost blocate de Comisia Europeană din cauza fraudelor. Din acest motiv, funcționarii de la București  au înăsprit controalele și au complicat birocrația.

„Trendul este birocratizarea care pleacă de la teama de furt pentru că, la primele contractări, în 2008-2009, au fost beneficiari care au încasat sume mari, de 30% din prefinanțare,  și au dispărut lăsând găuri în bugetul de stat“, arată Mihai Cismaru, expert Fundația Antreprenoriat Social, consultant și beneficiar de fonduri UE. Din acest motiv, controalele și raportările cerute beneficiarilor au devenit o corvoadă, cel puțin în cazul Programului Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). „Fiecare cheltuială este verificată de trei-patru autorități și fiecare mai taie câte ceva. Este vorba de proiecte aprobate de ei, în care beneficiarii încep să cheltuiască bazându-se pe aprobările primite. De multe ori, te trezești că ai luat creditul de la bancă, ai făcut investițiile și autoritatea nu îți mai recunoaște cheltuielile. Am cunoscut cazuri dramatice: oameni care și-au gajat casele, au pierdut tot, unii au făcut infarct“, povestește Mihai Cismaru. În aceeași notă pesimistă, văd situația și alți consultanți. „Durata rambursărilor este mare, mulți fac cheltuielile aprobate și după două luni află că trebuie să dea banii înapoi. Din această cauză, mulți renunță pe parcurs să mai implementeze proiectele“, spune Carmen Constantin, Indice Consulting.


Frauda și corupția blochează fondurile

Frauda, dar și slaba pregătire a funcționarilor care gestionează fondurile europene, numărul mic al personalului și remunerarea insuficientă creează premisele unui sistem greoi, netransparent și ineficient. Carențele administrației au fost recunoscute și de actualul ministru al fondurilor europene. Pe de altă parte, nici corupția nu lipsește. „Există întotdeauna prieteni ai puterii care sunt abonați la câștigarea proiectelor. Sunt chiar câte cinci astfel de prieteni care se bat pe un loc și atunci e greu și pentru autorități să împartă“, comentează Mihai Cismaru. Concurența este acerbă, mai ales în cazul programelor unde pot să depună entitățile private. De altfel, aceste programe sunt și cele cu rata mai mare de absorbție. În schimb, programele cu proiecte mari, cum ar fi Transporturile unde statul rămâne principal beneficiar, rămân deficitare. Or de la aceste proiecte sunt așteptate marile investiții generatoare de creștere economică.  „Finalizarea unui proiect pe  POS Transport  sau POS Mediu cu o finanțare nerambursabilă de 100 de milioane de euro echivalează ca efect în rata de absorbție cu 100 de proiecte cu o finanțare de 1 milion de euro, implementate de IMM-uri în cadrul POSCCE sau 500 de proiecte cu o finanțare nerambursabilă de 200.000 euro, implementate de microintreprinderi în cadrul Programului Operațional Regional“, arată Marius Radu, coordonator fonduri europene, UniCredit Țiriac Bank. Alături de acumularea unor proiecte începute cu ani în urmă și de deblocarea programelor operaționale, au existat și măsuri de ordin administrativ adoptate de Ministerul Fondurilor Europene la sugestia mediului de afaceri. „Practic, în 2013 și sfârșit de 2012, guvernul a luat măsuri de bun simț și a îndepărtat o parte importantă din restricțiile și reglementările impuse la nivelul legislației naționale. A mai și fost decizia de a suporta plăți din fonduri proprii naționale (1,4 miliarde euro) prin credite avansate de Ministerul Finantelor în vederea rambursării cererilor de plată ale beneficiarilor când o parte din programele operaționale erau suspendate“, arată Marian Stoian.

Măsurile punctuale nu pot schimba, însă, substanţial un sistem a cărui inerție este, firește, foarte mare. Din acest motiv beneficiarii și consultanții nu așteaptă miracole, dar mizează pe rutina și experimentarea funcționarilor. În aceste condiții, o rată de absorbție de 100% a fondurilor europene este considerată nerealistă și nici cea de 80%, pe care și-a asumat-o guvernul până în 2015, nu pare posibilă. „În 2014, România ar trebui să primească încă 6,5 miliarde de euro de la Comisia Europeană, pentru a atinge în 2014 pragul de 60% pentru rata de absorbție. Ținând cont că România a plătit beneficiarilor peste un miliard de euro pe care îl așteaptă de la Comisie, diferența de cinci miliarde euro pare realistă“ susține Marius Radu.

Marile proiecte se lasă așteptate

Deși planurile sunt curajoase pentru 2014, Ministerul Fondurilor Europene nu a finalizat strategia pentru perioada 2014-2020 în condițiile în care trebuia demarată de la 1 ianuarie.

Astfel, politicile de atragere a fondurilor europene  rămân importante pe hârtie, în timp ce guvernul, același care și-a asumat ținte curajoase ale ratelor de absorbție, optează, în continuare, pentru finanțările din resurse bugetare. Două priorități: fondurile UE și infrastructura, care în teorie sunt parte ale aceleași strategii de investiții și dezvoltare, nu reușesc să demareze împreună și în forță. Din Programul Operațional Transport au fost atrase 880 milioane de euro, până la sfârșitul anului trecut, din cele peste 3,5 miliarde de euro alocate României.

Cu toate acestea, guvernul propune măsuri care frânează creșterea economică, cum ar fi supraaccizarea carburanților, justificând că lipsesc banii pentru infrastructură. Cert este că România rămâne, la șapte ani de la aderare, cu o rată de absorbție foarte slabă a fondurilor europene, cu cel puțin zece procente sub media UE, și continuă să ignore nevoia tot mai presantă a economiei de a primi noi investiții, după ce criza datoriilor suverane a oprit intrările de capital.

O creștere economică de numai 2% nu numai că nu va ajuta România să reducă din decalajul față de celelalte țări comunitare, dar va risca să creeze un veșnic blocaj.

De multe ori, te trezești că ai luat creditul de la bancă, ai făcut investițiile și autoritatea nu îți mai recunoaște cheltuielile. Am cunoscut cazuri dramatice: oameni care și-au gajat casele, au pierdut tot, unii au făcut infarct

Mihai Cismaru, expert Fundația Antreprenoriat Social, consultant și beneficiar de fonduri UE

5,09 mld.euro este suma rambursată de Comisia Europeană între 2007 și 2013, reprezentând 26,49% din totalul de 19,2 mld. euro alocate României pentru cele șapte programe operaționale

 


SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.