PUBLICAȚIILE NOASTRE:
SE INTAMPLA ACUM!

Eveniment

FMI și CE nu impun un deficit mai mic, ci vor să se asigure că nu va fi „cosmetizat” ca anul acesta

Autor: Oana Osman | duminică, 07 decembrie 2014 | 11 Comentarii

Situația neînțelegerilor cu Comisia Europeană și FMI pe tema deficitului bugetar este prezentată de reprezentanții Guvernului distorsionat, cu adevăruri spuse doar pe jumătate și păstrând confuzia între metodologiile diferite după care se calculează deficitul.

Premierul Victor Ponta și ministrul delegat pentru buget, Darius Valcov, și-au manifestat public indignarea față de poziția inacceptabil de dură a FMI și Comisiei Europene (CE) în discuțiile pe marginea proiectului de buget pe 2015. Ei au arătat că României i se cere încadrarea într-un deficit mult mai mic decât cel de 1,4%, prevăzut în acordul de împrumut (0,9% este noul nivel vehiculat), în condițiile în care Guvernul speră de fapt să obțină acceptul pentru un nivel mai mare, ceea ce ar însemna o schimbare a regulilor în timpul jocului și îngenuncherea economiei României. Prezentarea unor astfel de pretenții, catalogate drept absurdă, a stârnit deja reacții de stupefacție în piață, o eventuală decizie a Guvernului de rupere a acordului începând să fie privită cu mai multă înțelegere în noile condiții. Realitatea este însă mult mai nuanțată.

Acordul cu FMI se încheie oricum în luna martie. Problema este, însă, că România rămâne cu angajamente asumate față de Comisia Europeană de a se încadra într-un deficit de 1,4%, calculat atât după metodologia europeană ESA, cât și cash, astfel încât să nu depășească un nivel al deficitului structural de 1%, stablit prin Tratatul Fiscal, la nivelul UE, pentru toate statele membre care au datorii publice sub 60% din PIB (statele cu datorii mai mari au limita de 0,5% deficit structural).

Confuzia deficitelor

Neînțelegerile apărute la negocieri și felul neclar în care au fost prezentate de Guvern au legatură cu aceste metode diferite de calcul al deficitului. Comisia Europeană ține cont de deficitul calculat pe metodologia ESA (care include, la cheltuieli, toate angajamentele de plată asumate prin contracte, chiar dacă banii sunt plătiți efectiv la alt termen), în timp ce FMI calculează deficitul cash (ține cont doar de plățile realizate efectiv).

Teoretic, pentru un Guvern disciplinat fiscal, între cele două valori nu ar trebui să existe diferențe. În cazul României, însă, plățile realizate de la buget cu întârziere față de termenele din contracte au fost o practică frecventă. La contractele pentru investiții publice, de pildă, angajamentele de plată apar prevăzute de la început la cheltuieli și în deficit, chiar dacă plățile sunt prevăzute la un anumit termen, iar o eventuală amânare a lor nu ajută Guvernul să cosmetizeze deficitul proiectat. Pe raportare cash, în schimb, cheltuiala se trece doar când se face plata la termen, astfel încât amânarea plăților ajută la înfrumusețarea deficitului cash, rămânând ca arieratele să fie rezolvate la rectificări bugetare ulterioare.

Anul acesta, Guvernul s-a putut lăuda cu excedent bugetar la 10 luni doar pentru că a tăiat drastic investițiile publice și co-finanțarea proiectelor europene, o decizie cu impact negativ asupra creșterii economice, după cum a semnalat și Consiliul Fiscal. Astfel, față de un deficit (ESA și cash) planificat de 2,2% din PIB, sunt șanse ca anul să se încheie cu un minus de doar 1,5%, doar pentru că banii de investiții și co-finanțările au fost tăiate la rectificările bugetare, în timp ce cheltuielile sociale și cele salariale au crescut. Ca efect al deciziilor din 2014, povara co-finanțărilor a crescut mult pentru 2015, când ar fi nevoie de circa 15 miliarde de lei petru a atinge o țintă de absorbție de 80% și a nu pierde bani europeni. Adică triplu față de acest an,angajamente care ar trebui incluse în deficitul ESA, motiv pentru care Guvernul încearcă să obțină o depășire a deficitului agreat cu 0,4%-0,5% din PIB, adică de la 1,4% spre 2% din PIB. Alte cheltuieli suplimentare pe care Guvernul speră să le facă în afara deficitului de 1,4% din PIB sun cele de apărare (anul acesta România s-a angajat să le creasca la 2% din PIB), aici existând spațiu mai mult de negociere.

FMI și Comisia Europeană încearcă să se asigure că o cosmetizare a deficitului după rețeta din 2014, doar prin tăieri de investiții publice, care înfrumusetează deficitul cash, dar afectează economia, nu se va repeta și în 2015. Ținta deficitului structural de 1% rămâne neschimbată, ea fiind prevăzută în Tratatul fiscal și nici FMI, nici Comisia Europeană nu au cerut schimbarea acesteia, iar România poate încheia anul fără probleme cu un deficit calculat pe metoda ESA de 1,4%, care corespunde deficitului structural de 1%. Solicitarea unui nivel sub 1% vizează strict necesitatea de a elimina diferențele dintre deficitul ESA și cel cash, observate în anii anteriori. Extrapolând probabil situația execuției pe 2014, finanțatorii internaționali încearcă să reducă riscul unor anomalii similare în construcția proiectului bugetului pe 2015.

Ce presupune asta? La cât de mare este gaura bugetară suplimentară anticipată în contextul deciziilor luate în anul electoral și al angajamentelor ca taxele nu vor crește, va fi nevoie, cu alte cuvinte, de tăieri de cheltuieli la toate capitolele, inclusiv sociale, de personal sau bunuri și servicii.

Cel mai mare risc: pierderea banilor europeni

Problema cu adevărat sensibilă este angajamenul față de Comisia Europeană, care este, de altfel, alături de FMI, și parte din acordul stand-by. Încălcarea acestuia înseamnă petru România pierderea așa-numitului „top-up” la fondurile europene: cât suntem în program de asistență cu CE nu trebuie să co-finanțăm din bani proprii decât 5% din valoarea proiectelor europene, dacă ieșim din acord trebuie să găsim bani în plus pentru a co-finanța 15%, ceea ce înseamnă cheltuieli suplimentare de la buget de miliarde de euro. De asemenea, amenzile pentru nerespectarea țintei de deficit structural stabilit la nivel european poate însemna amenzi de până la 0,1% din PIB.

Premierul Victor Ponta a anunțat că vrea să negocieze această țintă de 1% cu noua Comisie, la fel ca și alte guverne socialiste din UE care o consideră prea împovărâtoare, dar până acum nu a găsit înțelegere.
Comisia Europeană și-a exprimat deja îngrijorarea, la începutul lunii noiembrie, față de capacitatea României de a respecta angajamentele bugetare, în condițiile măsurilor luate de Guvern în anul electoral, avertizând că fără majorări de taxe sau reduceri de cheltuieli deficitul ar putea urca la 2,8% din PIB. Ceea ce ar însemna o gaură suplimentară de acoperit de circa 15 miliarde de lei, cu mențiunea că nu au fost luate în calcul și efectele altor măsuri din preajma alegerilor, încă neprinse în legislație la data raportului CE, care ar ridica suma de acoperit la 20 miliarde.

Nota de plata pentru anul electoral

Guvernul a fost avertizat cu mult timp în urma ca va ajunge într-o situație dificilă cu bugetul pe 2015, chiar dacă în 2014 va reuși să se încadreze în ținte. Era cunoscut ca reducerea deficitului bugetar la 1,4% (necesară în condițiile semnării tratatului fiscal de către țara noastră) va presupune o micșorare a cheltuielilor cu 5 miliarde de lei. În ciuda acestui angajament, anul electoral a antrenat cheltuieli noi. Creșterea pensiilor cu 5% înseamnă alte 2,7 miliarde de lei, iar scăderea contribuțiilor sociale alte 5 sau 6 miliarde de lei. Alte tipuri de ajutoare și idemnizații anunțate înainte de alegeri vor mai scoate din buget un miliard de lei, majorarea cheltuielilor de apărare cu 0,3% din PIB – alte 2,5 miliarde de lei, iar creșterea co-finanțării fondurilor europene încă pe atât. În total 15-20 miliarde de lei, greu de acoperit fără o reducere drastică a mai multor cheltuieli, nu doar a celor de investiții.

Soluții precum înghețarea accizelor în lei, împotriva prevederilor legale care ar impune reducerea lor, prin calcularea la un curs mai avantajos pentru contribuabili, nu rezolvă problema, cel mult evita adâncirea găurii din buget cu prețul încălcării legii. Nici soluția plații în avans, luna aceasta, a sumelor pentru titluri executorii care urmau să fie achitate eșalonat anul viitor către bugetari nu salvează bugetul pe 2015. Este vorba doar de 2,3 miliarde de lei, insuficient pentru a reduce cheltuielile la nivelul corespunzător.

Victor Ponta: De ce nu putem accepta mai puțin de 1,4 deficit!

 


SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.