SE INTAMPLA ACUM!

Eveniment

FMI și CE nu impun un deficit mai mic, ci vor să se asigure că nu va fi „cosmetizat” ca anul acesta

Autor: Oana Osman | duminică, 07 decembrie 2014 | 11 Comentarii

Situaţia neînţelegerilor cu Comisia Europeană şi FMI pe tema deficitului bugetar este prezentată de reprezentanţii Guvernului distorsionat, cu adevăruri spuse doar pe jumătate şi păstrând confuzia între metodologiile diferite după care se calculează deficitul.

Premierul Victor Ponta şi ministrul delegat pentru buget, Darius Valcov, şi-au manifestat public indignarea faţă de poziţia inacceptabil de dură a FMI şi Comisiei Europene (CE) în discuţiile pe marginea proiectului de buget pe 2015. Ei au arătat că României i se cere încadrarea într-un deficit mult mai mic decât cel de 1,4%, prevăzut în acordul de împrumut (0,9% este noul nivel vehiculat), în condiţiile în care Guvernul speră de fapt să obţină acceptul pentru un nivel mai mare, ceea ce ar însemna o schimbare a regulilor în timpul jocului şi îngenuncherea economiei României. Prezentarea unor astfel de pretenţii, catalogate drept absurdă, a stârnit deja reacţii de stupefacţie în piaţă, o eventuală decizie a Guvernului de rupere a acordului începând să fie privită cu mai multă înţelegere în noile condiţii. Realitatea este însă mult mai nuanţată.

Acordul cu FMI se încheie oricum în luna martie.

Problema este, însă, că România rămâne cu angajamente asumate faţă de Comisia Europeană de a se încadra într-un deficit de 1,4%, calculat atât după metodologia europeană ESA, cât şi cash, astfel încât să nu depăşească un nivel al deficitului structural de 1%, stablit prin Tratatul Fiscal, la nivelul UE, pentru toate statele membre care au datorii publice sub 60% din PIB (statele cu datorii mai mari au limita de 0,5% deficit structural).

Confuzia deficitelor

Neînţelegerile apărute la negocieri şi felul neclar în care au fost prezentate de Guvern au legatură cu aceste metode diferite de calcul al deficitului. Comisia Europeană ţine cont de deficitul calculat pe metodologia ESA (care include, la cheltuieli, toate angajamentele de plată asumate prin contracte, chiar dacă banii sunt plătiţi efectiv la alt termen), în timp ce FMI calculează deficitul cash (ţine cont doar de plăţile realizate efectiv).

Teoretic, pentru un Guvern disciplinat fiscal, între cele două valori nu ar trebui să existe diferenţe. În cazul României, însă, plăţile realizate de la buget cu întârziere faţă de termenele din contracte au fost o practică frecventă. La contractele pentru investiţii publice, de pildă, angajamentele de plată apar prevăzute de la început la cheltuieli şi în deficit, chiar dacă plăţile sunt prevăzute la un anumit termen, iar o eventuală amânare a lor nu ajută Guvernul să cosmetizeze deficitul proiectat. Pe raportare cash, în schimb, cheltuiala se trece doar când se face plata la termen, astfel încât amânarea plăţilor ajută la înfrumuseţarea deficitului cash, rămânând ca arieratele să fie rezolvate la rectificări bugetare ulterioare.

Anul acesta, Guvernul s-a putut lăuda cu excedent bugetar la 10 luni doar pentru că a tăiat drastic investiţiile publice şi co-finanţarea proiectelor europene, o decizie cu impact negativ asupra creşterii economice, după cum a semnalat şi Consiliul Fiscal. Astfel, faţă de un deficit (ESA şi cash) planificat de 2,2% din PIB, sunt şanse ca anul să se încheie cu un minus de doar 1,5%, doar pentru că banii de investiţii şi co-finanţările au fost tăiate la rectificările bugetare, în timp ce cheltuielile sociale şi cele salariale au crescut. Ca efect al deciziilor din 2014, povara co-finanţărilor a crescut mult pentru 2015, când ar fi nevoie de circa 15 miliarde de lei petru a atinge o ţintă de absorbţie de 80% şi a nu pierde bani europeni. Adică triplu faţă de acest an,angajamente care ar trebui incluse în deficitul ESA, motiv pentru care Guvernul încearcă să obţină o depăşire a deficitului agreat cu 0,4%-0,5% din PIB, adică de la 1,4% spre 2% din PIB. Alte cheltuieli suplimentare pe care Guvernul speră să le facă în afara deficitului de 1,4% din PIB sun cele de apărare (anul acesta România s-a angajat să le creasca la 2% din PIB), aici existând spaţiu mai mult de negociere.

FMI şi Comisia Europeană încearcă să se asigure că o cosmetizare a deficitului după reţeta din 2014, doar prin tăieri de investiţii publice, care înfrumusetează deficitul cash, dar afectează economia, nu se va repeta şi în 2015. Ținta deficitului structural de 1% rămâne neschimbată, ea fiind prevăzută în Tratatul fiscal şi nici FMI, nici Comisia Europeană nu au cerut schimbarea acesteia, iar România poate încheia anul fără probleme cu un deficit calculat pe metoda ESA de 1,4%, care corespunde deficitului structural de 1%. Solicitarea unui nivel sub 1% vizează strict necesitatea de a elimina diferenţele dintre deficitul ESA şi cel cash, observate în anii anteriori. Extrapolând probabil situaţia execuţiei pe 2014, finanţatorii internaţionali încearcă să reducă riscul unor anomalii similare în construcţia proiectului bugetului pe 2015.

Ce presupune asta? La cât de mare este gaura bugetară suplimentară anticipată în contextul deciziilor luate în anul electoral şi al angajamentelor ca taxele nu vor creşte, va fi nevoie, cu alte cuvinte, de tăieri de cheltuieli la toate capitolele, inclusiv sociale, de personal sau bunuri şi servicii.

Cel mai mare risc: pierderea banilor europeni

Problema cu adevărat sensibilă este angajamenul faţă de Comisia Europeană, care este, de altfel, alături de FMI, şi parte din acordul stand-by. Încălcarea acestuia înseamnă petru România pierderea aşa-numitului „top-up” la fondurile europene: cât suntem în program de asistenţă cu CE nu trebuie să co-finanţăm din bani proprii decât 5% din valoarea proiectelor europene, dacă ieşim din acord trebuie să găsim bani în plus pentru a co-finanţa 15%, ceea ce înseamnă cheltuieli suplimentare de la buget de miliarde de euro. De asemenea, amenzile pentru nerespectarea ţintei de deficit structural stabilit la nivel european poate însemna amenzi de până la 0,1% din PIB.

Premierul Victor Ponta a anunţat că vrea să negocieze această ţintă de 1% cu noua Comisie, la fel ca şi alte guverne socialiste din UE care o consideră prea împovărâtoare, dar până acum nu a găsit înţelegere.
Comisia Europeană şi-a exprimat deja îngrijorarea, la începutul lunii noiembrie, faţă de capacitatea României de a respecta angajamentele bugetare, în condiţiile măsurilor luate de Guvern în anul electoral, avertizând că fără majorări de taxe sau reduceri de cheltuieli deficitul ar putea urca la 2,8% din PIB. Ceea ce ar însemna o gaură suplimentară de acoperit de circa 15 miliarde de lei, cu menţiunea că nu au fost luate în calcul şi efectele altor măsuri din preajma alegerilor, încă neprinse în legislaţie la data raportului CE, care ar ridica suma de acoperit la 20 miliarde.

Nota de plata pentru anul electoral

Guvernul a fost avertizat cu mult timp în urma ca va ajunge într-o situaţie dificilă cu bugetul pe 2015, chiar dacă în 2014 va reuşi să se încadreze în ţinte. Era cunoscut ca reducerea deficitului bugetar la 1,4% (necesară în condiţiile semnării tratatului fiscal de către ţara noastră) va presupune o micşorare a cheltuielilor cu 5 miliarde de lei. În ciuda acestui angajament, anul electoral a antrenat cheltuieli noi. Creşterea pensiilor cu 5% înseamnă alte 2,7 miliarde de lei, iar scăderea contribuţiilor sociale alte 5 sau 6 miliarde de lei. Alte tipuri de ajutoare şi idemnizaţii anunţate înainte de alegeri vor mai scoate din buget un miliard de lei, majorarea cheltuielilor de apărare cu 0,3% din PIB – alte 2,5 miliarde de lei, iar creşterea co-finanţării fondurilor europene încă pe atât. În total 15-20 miliarde de lei, greu de acoperit fără o reducere drastică a mai multor cheltuieli, nu doar a celor de investiţii.

Soluţii precum îngheţarea accizelor în lei, împotriva prevederilor legale care ar impune reducerea lor, prin calcularea la un curs mai avantajos pentru contribuabili, nu rezolvă problema, cel mult evita adâncirea găurii din buget cu preţul încălcării legii. Nici soluţia plaţii în avans, luna aceasta, a sumelor pentru titluri executorii care urmau să fie achitate eşalonat anul viitor către bugetari nu salvează bugetul pe 2015. Este vorba doar de 2,3 miliarde de lei, insuficient pentru a reduce cheltuielile la nivelul corespunzător.

Victor Ponta: De ce nu putem accepta mai puţin de 1,4 deficit!

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii