"În cursul acestei veri au fost adoptate, la nivel european, două directive, una privind funcţionarea schemelor de garantare a depozitelor bancare şi alta privind restructurarea şi rezoluţia bancară. Prin aplicarea acestor directive se extinde aria subiecţilor acoperiţi prin garantarea depozitelor, de la persoane fizice, IMM, asociaţii profesionale, fundaţii şi aşa mai departe, la corporaţii, inclusiv corporaţii mari, cu precizarea că în toate cazurile se vor acorda garanţii doar pentru depozitele acoperite, adică cele care sunt înscrise în limita a 100.000 de euro. Transpunerea directivelor trebuie să aibă loc până la 1 iulie 2015, la nivelul întregului spaţiu al Uniunii Europene", a explicat Dijmărescu.

Potrivit acestuia, o altă modificare adusă de actele normative europene se referă la utilizarea resurselor financiare, contribuţii ale băncilor, şi în scopul aplicării unor măsuri de rezoluţie. "Măsurile astea pot fi diverse, începând de la majorări de capital, finanţarea transferului de active, până la constituirea unor bănci punte", a mai spus directorul Fondului.

El a precizat că, în acest moment, contribuţiile băncilor sunt alocate preponderent garantării depozitelor, şi mai puţin pentru constituirea Fondului de Rezoluţie, care va avea drept scop salvarea băncilor cu probleme. "Cele două directive prevăd ca, într-un interval de până la 10 ani, acest raport să se schimbe. (…) Dacă obiectivul european este să spună că resursele în fondul de garantare, ca şi grad ţintă de acoperire, pot fi mai mici decât resursele disponibile pentru Fondul de Rezoluţie este o indicaţie relativ clară că opţiunea politică este să se adopte măsuri de salvare a băncilor, care dovedesc viabilitatea lor. Acest lucru va trebui transpus şi în legislaţia românească în cursul anului viitor", a mai spus Dijmărescu.

În ceea ce priveşte Fondul de Garantare din România, directorul instituţiei a precizat că acesta este o umbrelă potrivită pentru această etapă. "Noi am crescut resursele acestui fond de circa trei ori în ultimii cinci ani, perioadă în care nivelul de garantare a depozitelor a fost majorat de cinci ori, de la 20.000 la 100.000 de euro şi resursele noastre au crescut de la 300 de milioane de euro la peste un miliard de euro", a adăugat Eugen Dijmărescu.

O altă modificare pe care legislaţia europeană o aduce se referă la faptul că fondurile de garantare vor fi obligate să plătească compensaţii, dacă este nevoie, şi pentru deponenţii care au conturi deschise la sucursale ale unor bănci care funcţionează în ţara respectivă, dar cu resurse de la fondul din ţara gazdă. În plus, într-o ţară pot exista mai multe scheme de garantare, iar băncile pot opta, cu condiţia să fie afiliate la una dintre ele.

În plus, o altă directivă europeană va genera schimbări în ceea ce priveşte instrumentele în care fondurile de garantare îşi pot plasa banii, în sensul că vor trebui eliminate depozitele la băncile membre. "O altă directivă europeană limitează câmpurile de plasament pentru valorificarea resurselor Fondului de Garantare. Una dintre modificări se referă la faptul că Fondurile nu vor mai face plasamente în depozite la băncile membre. În acest moment, peste 30% din banii FGDB sunt plasaţi în depozite. Este în cadrul legii! Avem o strategie de reducere a termenelor şi de ieşire ordonată.

Termenul nu s-a stabilit încă, dar estimez că dacă se adoptă noua reglementare în primul semestru al anului viitor, practic în 2016 nu mai este cazul, dar băncile ştiu asta", a explicat directorul FGDB.

AGERPRES