În ultimele decenii, industria cinematografică europeană şi mondială a beneficiat de rebate-uri şi alte stimulente fiscale din partea guvernelor care au vrut să stimuleze turismul şi să dea un imbold economiilor. Astfel, peste 20 de ţări şi mai bine de 40 de state din SUA au tax rebates sau cheltuieli deductibile de aproximativ 20% din bugetul filmului. Cel mai apropiat exemplu de România este Ungaria, unde guvernul oferă o facilitate fiscală de 20% din suma cheltuită pe teritoriul său.  

Un proiect pentru industria locală de film

Recent, ministrul Culturii, Corina Şuteu, identificând potenţialul pe care l-ar putea aduce cinematografia economiei româneşti, şi-a anunţat intenţia de a introduce un sistem de tip „tax incentive“ pentru a sprijini industria locală de film. Mai precis, la ora actuală se lucrează la nivelul Ministerului Culturii şi Centrului Naţional al Cinematografiei la un sistem care va face România o destinație ofertantă pentru producţiile de film străin, putând astfel rivaliza cu țări din regiune, precum Ungaria sau Cehia. Este vorba despre o serie de scăderi de taxe, în schimbul cărora producătorii de film vor fi nevoiţi să utilizeze forţă de muncă locală, să promoveze ţara şi să valorifice anumite resurse locale. Astfel de măsuri au fost implementate în alte ţări încă din momentul adoptării Comunicării privind Cinematografia din 2001 la nivelul Uniunii Europene şi au făcut ca valoarea producţiilor străine de film să crească foarte repede. Doar în Cehia, sectorul a atins 260 milioane de euro, în timp ce în Ungaria domeniul a crescut de peste şapte ori şi a ajuns la o valoare de 230 milioane euro, reiese dintr-o analiză a PwC România.

Bugetul şi imaginea României, creșteri spectaculoase

 „Sunt convins că o formulă de stimulare fiscală a producţiilor cinematografice, aşa cum există în toate ţările civilizate, va fi benefică pentru industria cinematografică din ţara noastră, dar şi pentru finanţele acestei ţări. Cu siguranţă, aşa cum s-a întâmplat în statele unde aceste mijloace de stimulare au fost introduse atât în Europa, America cât şi Asia, principalul câştig îl va avea imaginea ţării şi implicit bugetul de stat“, spune regizorul și producătorul de film Bobby Păunescu. În acelaşi timp, el apreciază faptul că ministrul culturii colaborează cu Ministerul Economiei şi cel al Finanţelor pentru a introduce stimulente fiscale de care această generaţie de cineaşti români are atât de multă nevoie. „Sperăm că foarte curând, legislaţia în domeniul acesta se va alinia celor din Franţa, Marea Britanie, SUA, Canada, dar şi Ungariei, Cehiei sau Serbiei“, conchide el. Potrivit analizei PriceWaterhouseCoopers industria cinematografică din România are un potenţial de 350 milioane de euro, adică de şapte ori mai mare decât în prezent. În acelaşi timp, de şapte ori ar creşte impactul indirect al industriei filmului, care în prezent este la 200 milioane euro şi ar putea atinge nivelul de 1,4 miliarde de dolari. Un exemplu în acest sens este cel al Tunisiei, care zeci de ani s-a bucurat de turişti după ce filmări pentru seria de Star Wars s-au desfășurat pe teritoriul acestei țări.

Filmele românești, cote financiare scăzute

În prezent, avem industria cinematografică cu cea mai mică cifră de afaceri din regiune, de crica 53 de milioane de euro, arată analiza a PriceWaterhouseCoopers. Astfel, multe milioane de euro ajung în ţările vecine, bani pe care îi pierdem din cauza faptului că celelalte state reuşesc mai bine să-i atragă pe străini. Totodată, 82% din cifra de afaceri este generată de banii pe care îi aduc străinii în ţara noastră pentru turnarea de coproducţii, în timp ce filmele 100% româneşti generează doar 9 milioane şi jumătate de dolari. În 2014, filmele româneşti au vândut numai 200 de mii de bilete, potrivit datelor CNC, câtă vreme cinemategorafele româneşti au vândut peste 8 milioane de bilete pentru filme americane.

350 milioane de euro este potențialul industriei cinematografice din România, potrivit analizei PriceWaterhouseCoopers