CITEŞTE ŞI

Editoriale

Creștere economică versus deficit bugetar

Autor: |

Relaxarea fiscală se va dovedi de bun-augur pentru economia românească, iar deficitul bugetar va putea fi ținut în frâu printr-o atentă cheltuire a banilor publici, dar și printr-o serie de măsuri fiscale. Astfel, ar putea fi supuse dezbaterii publice o nouă filosofie a impozitului pe profit și un proiect de amnistie fiscală.

După toate prognozele, inclusiv ale organismelor internaţionale, 2017 va fi un an de creştere economică. Care va fi amplitudinea acesteia, este deja o altă discuţie. În acest context, cred că susţinerea trendului de creştere economică este prioritară, iar amânarea măsurilor de relaxare a fiscalităţii nu ar fi tocmai cea mai corectă opţiune. Nu împărtăşesc opinia că relaxarea fiscalităţii generează de facto şi implicit deficit bugetar, ci cheltuielile ineficiente (atât din punct de vedere economic, cât şi social) ale sectorului bugetar. Dimpotrivă, reducerea fiscalităţii generează premisele pentru atragerea resurselor investiţionale temporar disponibile şi creează stimulii necesari pentru o creştere economică sustenabilă (şi nu una conjuncturală). O să vedem datele pe anul 2016, dar cred că a fost anul în care impozitul pe dividende a avut cel mai bun randament fiscal (a se citi sume prelevate la buget sub forma impozitului pe dividende), aşa redus cum a fost el, de la 16% la 5%.

În acest context, este destul de hazardant să ne dăm cu presupusul privind măsura în care aplicarea noilor direcţii de acţiune enunţate de guvern va afecta stabilitatea indicatorilor macroeconomici, atâta timp cât nu avem nişte date certe privind execuţia bugetară pe anul 2016 şi nici previziunile bugetare pentru anul 2017. În domeniul fiscal, poate că măsurile propuse (iar unele deja implementate în prima jumătate a lunii ianuarie 2017) vor avea impact în sensul diminuării resurselor financiare publice, nu neg asta, dar totuşi – în cea mai mare parte a acestora - sunt măsuri benefice şi necesare mediului de afaceri. Tocmai de aceea cred că efectul pe termen scurt (posibilul gol temporar de fonduri la nivelul bugetului general consolidat) poate fi absorbit ulterior, printr o redimensionare corespunzătoare (în sens pozitiv) a bazelor de impunere declarate voluntar de contribuabili.

Sunt perfect de acord că România trebuie să-şi respecte toate angajamentele şi obligaţiile care îi revin din tratatele internaţionale, inclusiv raportat la deficitul bugetar. Încadrarea în ţintele de deficit bugetar este un aspect chiar esenţial ce trebuie avut în vedere, doar că trebuie abordată raţional, cu argument, şi nu ca un automatism sau un simplu algoritm pur matematic. Problema nu e nici măcar deficitul bugetar în sine, ci modalitatea prin care s-a ajuns la acel deficit bugetar: prin măsuri corecte de reducere a fiscalităţii şi de stimulare a economiei sau angajând cheltuieli bugetare discreţionare. Adică deficitul bugetar a fost generat de măsuri care vor aduce plus valoare în perioada următoare sau de efectuarea unor cheltuieli insuficient structurate, din perspectiva efectelor benefice (fie ele economice sau sociale).

O nouă filosofie a impozitului pe profit

Cred că în politica fiscală trebuie să fim proactivi, adică să pornim analiza de la cauze şi nu de la efecte, să înţelegem şi să acceptăm realităţile economice şi să reacţionăm ca atare. S-a vorbit foarte mult, în spaţiu public, despre erodarea bazelor de impunere a profiturilor unor companii, datorită transferului unei mari părţi a materiei impozabile către jurisdicţii fiscale mult mai puţin restrictive, din punct de vedere al sarcinilor fiscale. Foarte bine, atunci, în loc să ne lamentăm, trebuie identificate direcţiile de acţiune pentru implementarea cât mai rapidă, în legislaţia fiscală naţională, a Directivei europene 1164/2016, care reglementează – ca şi principiu de bază – impozitarea profiturilor în locul (în speţă, jurisdicţia fiscală) în care acestea sunt generate, realizate efectiv. Desigur, această eventuală implementare cred că trebuie să fie în consonanţă şi cu reglementările legislative, deja existente, în domeniul preţurilor de transfer.

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

Agrointeligenta

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro
Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F