În noiembrie 2016, la scurt timp după înfiinţarea CNAIR, directorul de atunci al companiei, Cătălin Homor, a anunţat o acţiune amplă de lucrări în regie proprie cu scopul declarat al sancţionării constructorilor neserioşi. Homor a anunţat că CNAIR va efectua în regie proprie 15 proiecte de infrastructură în următorii ani, printre care o serie de centuri ocolitoare ale oraşelor Făgăraş, Bârlad, Suceava, Balş, Zalău, Carei şi Săcuieni, Arad şi Timişoara, plus lucrări de refacere sau finalizare a unor drumuri naţionale. În acest sens, compania de stat s-a dotat cu un număr mare de utilaje şi maşini pentru construcţia de drumuri.

„CNAIR invocă performanţa avută anul trecut în repararea porţiunii de autostradă Sălişte-Cunţa. Ei spun că au lucrat acolo cu forţe proprii, ceea ce este fals. Noi credem că se intră clar într-un conflict de concurenţă. Mai multe companii de construcţii ne-au solicitat să atacăm acest subiect în contencios administrativ. Am sesizat Premierul României şi Consiliul Concurenţei. Dacă încep să se dezvolte astfel de capacităţi vor investi în echipamente şi vor recruta oameni de la firmele de construcţii care s-au pregătit pentru aşa ceva şi care nu vor mai putea să lucreze, pentru că nu se specifică nicăieri că aceste lucrări în regie proprie vor face subiectul unor proceduri de licitaţii publice“, a declarat Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO).

CITIŢI ŞI Constructorii se pregătesc de încă un an susţinut de privaţi

Reprezentantul patronatului spune că guvernul anterior a promis constructorilor că lucrările în regie proprie nu vor depăşi valoric 3% din cifra de afaceri a CNAIR, însă planul anunţat depăşeşte mult acest nivel. „Sunt membrii care ne întreabă dacă această companie devine cel mai mare constructor din România“, spune Plosceanu.

În ordonanţa de urgenţă prin care s-a înfiinţat CNAIR se precizează că lucrările în regie proprie ar trebui justificate de un studiu de rentabilitate, însă nu se specifică nivelul de rentabilitate, ceea ce deschide drumul mai multor lucrări atribuite fără licitaţie.

Impact pe salarii

Patronatul atrage atenţia şi asupra firmei de construcţii înfiinţată de Primăria Municipiului Bucureşti (PMB). Trustul de Clădiri Metropolitane este o societate comercială aflată sub autoritatea municipalităţii care are ca principal obiect de activitate construirea de locuinţe pentru tineri.

Plosceanu spune că, anul trecut, ARACO a sesizat Primăria Capitalei cu privire la caracterul de nelealitate al acţiunii.

„Există suficiente companii care pot executa aceste lucrări în conformitate cu legislaţia în vigoare. Pe lângă concurenţa neleală, apar şi efecte periferice, în sensul că aceste companii vor intenţiona să angajeze resurse umane din sectorul de construcţii, vor perturba marja salarială din sector şi ajungem, din nou, în zona în care salariul mediu din sectorul public depăşeşte semnificativ, cu o tendinţă de creştere accentuată, nivelul salariului mediu din zona privată. Performanţa mediului privat va fi tarată şi mai puţin eficientă, dacă continuă această situaţie“, avertizează Plosceanu. Şi în acest caz, ARACO a sesizat Consiliul Concurenţei.