Business General

Colacul de salvare pentru producţia de petrol şi gaze este pe fundul mării

Autor: Raluca Barbuneanu | miercuri, 21 ianuarie 2009 | 2 Comentarii |

După sistarea importurilor de gaze ruseÅŸti via Ucraina, producÅ£ia ÅŸi resursele interne ale României au ajuns din nou în centrul atenÅ£iei. Nu prea există însă motive de optimism. Chiar dacă a fost cândva, în 1857, primul producător de gaze ÅŸi Å£iÅ£ei al Europei, România are ÅŸanse mici să-ÅŸi crească producÅ£ia peste noapte. Descoperirea unor noi zăcăminte necesită investiÅ£ii mari, însă fără nicio garanÅ£ie că  acestea vor fi recuperate din producÅ£ia viitoare. Ã

După sistarea importurilor de gaze ruseşti via Ucraina, producţia şi resursele interne ale României au ajuns din nou în centrul atenţiei. Nu prea există însă motive de optimism.

Chiar dacă a fost cândva, în 1857, primul producător de gaze ÅŸi Å£iÅ£ei al Europei, România are ÅŸanse mici să-ÅŸi crească producÅ£ia peste noapte. Descoperirea unor noi zăcăminte necesită investiÅ£ii mari, însă fără nicio garanÅ£ie că  acestea vor fi recuperate din producÅ£ia viitoare.

În 2007, de exemplu, Petrom a investit 335 de milioane de lei în activitatea de explorare, în timp ce doar 105 milioane de lei au fost capitalizaţi, prospecţiunile fără succes intrând în categoria cheltuieli. Preţurile în scădere ale ţiţeiului (sub 40 de dolari pe baril, faţă de 150 în vară) reduc interesul companiilor petroliere pentru investiţii în domeniu.

„Perspectivele descoperirii unor noi zăcăminte se leagă de structuri adânci, mai puÅ£in explorate sau greu de detectat prin mijloacele actuale de investigaÅ£ie”, arăta Mihai German, director general adjunct la AgenÅ£ia NaÅ£ională pentru Resursele Minerale, într-o prezentare făcută la o conferinţă pe teme energetice. S-a ajuns ca firmele care au activităţi de explorare să caute zăcăminte ÅŸi la È™apte kilometri adâncime. Evident, costurile de producÅ£ie în cazul unor astfel de zăcăminte ar fi mult mai ridicate decât cele ale exploatărilor de Å£iÅ£ei ÅŸi gaze deja existente.

În solul României se estimează că există 2,9 miliarde tone de ţiţei şi 1.800 de miliarde de metri cubi de gaze, potrivit prezentării oficialului ANRM. O altă cifră, mult mai mică, apare în strategia energetică a României, aprobată de Guvern în vara lui 2007, pentru rezervele exploatabile: 73,7 milioane de tone de ţiţei, respectiv 184,9 miliarde de metri cubi de gaze. Iar un raport al Consiliului Energetic Mondial credita ţara noastră cu resurse de 1,950 miliarde tone de ţiţei şi 11 milioane tone de gaz natural lichefiat, la nivelul lui 2005.

Raportul de 10:1, respectiv de peste 30:1 dintre cifrele ANRM ÅŸi cele din strategia energetică reflectă distanÅ£a de la resursele probabile ÅŸi cele exploatate în mod real.  Potrivit informaÅ£iilor furnizate de Mihai German, dintr-un zăcământ de Å£iÅ£ei se poate extrage circa 25% din cantitatea înmagazinată, în timp ce în cazul gazelor cifra este mai mare: 65%. Iar aceste cantităţi sunt aferente întregii durate de exploatare a unui zăcământ.

Petrom, de exemplu, are o rată medie de recuperare a zăcămintelor de 26%. Compania îşi propune ca, în urma investiţiilor, să o ridice la 34%. Raportat la rezervele certe ale Petrom, de 894 milioane barili echivalent petrol (boe) la sfârşitul lui 2007, creşterea gradului de recuperare ar permite o creştere a rezervelor exploatabile cu 275 de milioane boe.

Cantitatea astfel rezultată ar fi mai mare decât principalele zăcăminte noi descoperite în ultimii ani de Petrom: unul estimat la 46 de milioane boe la Mamu, în judeţul Olt, şi altul în Marea Neagră, estimat la opt milioane boe.

Potrivit reglementărilor legale, un zăcământ nu poate fi exploatat după bunul plac. Autoritatea Naţională pentru Resurse Minerale aprobă planuri de producţie petrolieră, iar pentru fiecare zăcământ se impun limite anuale de producţie, care au ca scop maximizarea cantităţii ce poate fi extrasă. Dacă s-ar extrage cantităţi mari într-un termen scurt, există riscul ca restul zăcământului să nu mai poată fi exploatat, explică experţii în domeniu.

Maturizarea zăcămintelor ÅŸi neînlocuirea acestora cu altele noi a contribuit la reducerea producÅ£iei de petrol ÅŸi gaze. ProducÅ£ia de Å£iÅ£ei a României a scăzut sub cinci milioane de tone pe an, faţă de vârful de circa zece milioane de tone din anii ’80. ÃŽn cazul gazelor, producÅ£ia anuală a Românie este de circa zece miliarde de metri cubi, de 3,5 ori mai mică decât cea de dinainte de RevoluÅ£ie.

Tot raportat la cantităţile extrase (adică la producţia de ţiţei şi gaze) se calculează şi rata de înlocuire a rezervelor, care arată resursele noi identificate, raportat la cantitatea consumată din zăcăminte. În cazul Petrom, rata de înlocuire este de 38%.

Ceea ce înseamnă că la fiecare 100 de barili de Å£iÅ£ei extraÈ™i, Petrom reuÅŸeÅŸte să identifice rezerve noi de doar 38 de barili. Rata de înlocuire a rezervelor s-a îmbunătăţit faţă de 2006 – când era doar 13%. ÃŽnsă, atâta vreme cât este subunitară, ea ne arată că rezervele se vor epuiza. ÃŽn 15 ani, dacă este să ne luăm după previziunile din strategia energetică a României.

TERMENI ÅžI CIFRE

Rata de recuperare: cantitatea ce poate fi extrasă dintr-un zăcământ raportată la volumul total al zăcământului. În România, aceasta este de circa 25% pentru zăcămintele de ţiţei şi de circa 65% în cazul gazelor naturale.

Rata de înlocuire: arată cantităţile descoperite în zăcăminte noi, raportat la cele extrase în cursul unui an. Petrom, care exploatează cea mai mare parte din resursele de ţiţei ale României şi, alături de Romgaz, şi cea mai mare parte din zăcămintele de gaze avea, în 2008, o rată de înlocuire de 38%.

Rezerve dovedite: arată resursele care au fost confirmate în urma activităţilor de explorare. Într-o primă fază, se fac explorări seismice (detonare de explozivi la adâncime), ulterior trecându-se la foraj. În raportările companiilor, rezerva arată cantitatea ce poate fi extrasă. Petrom avea în 2007 rezerve de 894 milioane boe, în timp ce rezervele României erau estimate la 1,7 miliarde boe.

Resursa iniţială: sunt cantităţile de zăcăminte estimate a se afla într-un anumit perimetru. Zăcămintele in situ ale României sunt estimate de ANRM la 2.900 de milioane de tone de ţiţei şi 1.800 de miliarde de metri cubi de gaze. În 150 de ani de exploatare, se estimează că s-au extras 700 de milioane de tone de ţiţei şi 1.000 de miliarde de metri cubi de gaze.

Zăcăminte - Descoperiri importante

OLT
În septembrie 2007, a început forajul la prima sondă de la Mamu. Zăcământul de gaze a fost decoperit în localitatea cu acelaşi nume, aflată în judeţul Olt. Rezervele probabile din acest zăcământ au fost estimate iniţial la 26 milioane boe, iar ulterior, la 43 de milioane boe. Acest zăcământ ar putea produce, în 2010, 14.000 de boe pe zi, faţă de 4.000 boe în prezent. Alt zăcământ descoperit de Petrom este cel de la Torceşti (lângă Focşani).

MAREA NEAGRÄ‚
În cea de-a doua jumătate a acestui an, ar putea intra în producţie primele sonde din zăcământul Delta, descoperit de Petrom în apele Mării Negre. Producţia din acest zăcământ, estimat la 8 milioane boe, ar putea să ajungă la un vârf de 3.000 boe pe zi. Zăcământul se află în perimetrul Histria XVIII. Petrom a anunţat un parteneriat cu ExxonMobil pentru căutarea unor zăcăminte noi, tot în Marea Neagră, de data aceasta în perimetrul Neptun.

MOLDOVA
Romgaz, rivalul Petrom în materie de producţie de gaze, a descoperit, începând din 2006, mai multe zăcăminte de gaze în Moldova. Cel mai recent anunţ pe această temă a vizat descoperirea de la Berbiceni, de lângă Bacău, în august 2008. În iulie, Romgaz anunţase că a identificat un zăcământ similar lângă Roman. Romgaz estimează o producţie zilnică de 200.000 de metri cubi pentru fiecare din cele două zăcăminte.

EVZ

Unica

Elle

Ziare.com

dz

Click

Animal Zoo

spune-ti parerea

LASA UN COMENTARIU

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.