Evenimente Mica publicitate Abonamente
CITEŞTE ŞI

Companii

Colacul de salvare pentru producţia de petrol şi gaze este pe fundul mării

Autor: |

După sistarea importurilor de gaze ruseşti via Ucraina, producţia şi resursele interne ale României au ajuns din nou în centrul atenţiei. Nu prea există însă motive de optimism. Chiar dacă a fost cândva, în 1857, primul producător de gaze şi ţiţei al Europei, România are şanse mici să-şi crească producţia peste noapte. Descoperirea unor noi zăcăminte necesită investiţii mari, însă fără nicio garanţie că  acestea vor fi recuperate din producţia viitoare. Ã

După sistarea importurilor de gaze ruseşti via Ucraina, producţia şi resursele interne ale României au ajuns din nou în centrul atenţiei. Nu prea există însă motive de optimism.

Chiar dacă a fost cândva, în 1857, primul producător de gaze şi ţiţei al Europei, România are şanse mici să-şi crească producţia peste noapte. Descoperirea unor noi zăcăminte necesită investiţii mari, însă fără nicio garanţie că  acestea vor fi recuperate din producţia viitoare.

În 2007, de exemplu, Petrom a investit 335 de milioane de lei în activitatea de explorare, în timp ce doar 105 milioane de lei au fost capitalizaţi, prospecţiunile fără succes intrând în categoria cheltuieli. Preţurile în scădere ale ţiţeiului (sub 40 de dolari pe baril, faţă de 150 în vară) reduc interesul companiilor petroliere pentru investiţii în domeniu.

„Perspectivele descoperirii unor noi zăcăminte se leagă de structuri adânci, mai puţin explorate sau greu de detectat prin mijloacele actuale de investigaţie”, arăta Mihai German, director general adjunct la Agenţia Naţională pentru Resursele Minerale, într-o prezentare făcută la o conferinţă pe teme energetice. S-a ajuns ca firmele care au activităţi de explorare să caute zăcăminte şi la şapte kilometri adâncime. Evident, costurile de producţie în cazul unor astfel de zăcăminte ar fi mult mai ridicate decât cele ale exploatărilor de ţiţei şi gaze deja existente.

În solul României se estimează că există 2,9 miliarde tone de ţiţei şi 1.800 de miliarde de metri cubi de gaze, potrivit prezentării oficialului ANRM. O altă cifră, mult mai mică, apare în strategia energetică a României, aprobată de Guvern în vara lui 2007, pentru rezervele exploatabile: 73,7 milioane de tone de ţiţei, respectiv 184,9 miliarde de metri cubi de gaze. Iar un raport al Consiliului Energetic Mondial credita ţara noastră cu resurse de 1,950 miliarde tone de ţiţei şi 11 milioane tone de gaz natural lichefiat, la nivelul lui 2005.

Raportul de 10:1, respectiv de peste 30:1 dintre cifrele ANRM şi cele din strategia energetică reflectă distanţa de la resursele probabile şi cele exploatate în mod real.  Potrivit informaţiilor furnizate de Mihai German, dintr-un zăcământ de ţiţei se poate extrage circa 25% din cantitatea înmagazinată, în timp ce în cazul gazelor cifra este mai mare: 65%. Iar aceste cantităţi sunt aferente întregii durate de exploatare a unui zăcământ.

Petrom, de exemplu, are o rată medie de recuperare a zăcămintelor de 26%. Compania îşi propune ca, în urma investiţiilor, să o ridice la 34%. Raportat la rezervele certe ale Petrom, de 894 milioane barili echivalent petrol (boe) la sfârşitul lui 2007, creşterea gradului de recuperare ar permite o creştere a rezervelor exploatabile cu 275 de milioane boe.

Cantitatea astfel rezultată ar fi mai mare decât principalele zăcăminte noi descoperite în ultimii ani de Petrom: unul estimat la 46 de milioane boe la Mamu, în judeţul Olt, şi altul în Marea Neagră, estimat la opt milioane boe.

Potrivit reglementărilor legale, un zăcământ nu poate fi exploatat după bunul plac. Autoritatea Naţională pentru Resurse Minerale aprobă planuri de producţie petrolieră, iar pentru fiecare zăcământ se impun limite anuale de producţie, care au ca scop maximizarea cantităţii ce poate fi extrasă. Dacă s-ar extrage cantităţi mari într-un termen scurt, există riscul ca restul zăcământului să nu mai poată fi exploatat, explică experţii în domeniu.

Maturizarea zăcămintelor şi neînlocuirea acestora cu altele noi a contribuit la reducerea producţiei de petrol şi gaze. Producţia de ţiţei a României a scăzut sub cinci milioane de tone pe an, faţă de vârful de circa zece milioane de tone din anii ’80. În cazul gazelor, producţia anuală a Românie este de circa zece miliarde de metri cubi, de 3,5 ori mai mică decât cea de dinainte de Revoluţie.

Tot raportat la cantităţile extrase (adică la producţia de ţiţei şi gaze) se calculează şi rata de înlocuire a rezervelor, care arată resursele noi identificate, raportat la cantitatea consumată din zăcăminte. În cazul Petrom, rata de înlocuire este de 38%.

Ceea ce înseamnă că la fiecare 100 de barili de ţiţei extraşi, Petrom reuşeşte să identifice rezerve noi de doar 38 de barili. Rata de înlocuire a rezervelor s-a îmbunătăţit faţă de 2006 – când era doar 13%. Însă, atâta vreme cât este subunitară, ea ne arată că rezervele se vor epuiza. În 15 ani, dacă este să ne luăm după previziunile din strategia energetică a României.

Pagina 1 din 3
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro