Ce investiții străine vin în România
DEZVOLTARE Industria este sectorul economic care a atras majoritatea investițiilor străine din ultimii 26 de ani,
iar pe locul secund se află sectorul intermedierilor financiare și asigurări.
Investițiile străine directe (ISD) reprezintă principala sursă de finanțare a deficitului bugetar și, de multe ori în trecut, cea mai importantă sursă de dezvoltare a economiei. Nu ar trebui să ne mire faptul că majoritatea companiilor mari din țara noastră sunt deținute de străini, fondurile pentru dezvoltarea respectivelor societăți, inclusiv cele privatizate, au venit de afară. Din 1990 și până la sfârșitul anului trecut, valoarea totală a investițiilor stăine directe se ridică la 64,43 miliarde euro, conform datelor BNR și INS, dintre care 45,1 miliarde euro aport la capitalurile proprii, inclusiv profit reinvestit, iar 19,33 miliarde euro credit net primit de la investitorii străini.
Cele mai multe investiții au venit din Olanda, cu o valoare de 16,1 miliarde euro, reprezentând 15% din total. Este însă necesar să precizăm că Olanda are și zone considerate paradis fiscal în care își au domiciliul fiscal multe companii (nu doar olandeze) pentru beneficiile financiare oferite. Pe locul secund se află Austria, cu investiții de 9,13 miliarde euro, urmată de Germania cu 7,99 miliarde euro. Pe locul al patrulea găsim un alt paradis fiscal, Cipru, un stat care nu au avea altfel capacitatea unor investiții de 4,42 miliarde euro într-un stat, urmat de Franța, cu 4,3 miliarde euro și Italia cu 3,35 miliarde. Top zece este completat de Luxemburg cu 2,7 miliarde euro, Elveția cu 2,23 miliarde, Grecia cu 1,74 miliarde și SUA cu 1,6 miliarde euro.
Dacă diferențiem investițiile între cele greenfield, adică ridicare de la zero a unor companii, și fuziuni și achiziții, vedem că cele greenfield sunt majoritare, cu o pondere de 56,6% din total, respectiv 36,48 miliarde euro. Din acestia, cei mai mulți bani au intrat în industrie, 13,3 miliarde euro, dintre care industria prelucrătoare a atras 11,05 miliarde euro, cea de energie electrică, gaze și apă 2,11 miliarde euro, iar industria extractivă 141 milioane euro. Industria a atras mai mulți bani pentru fuziuni, achiziții și dezvoltare, respectiv 15,44 miliarde euro, dintre care 9,42 miliarde euro în industria prelucrătoare, 4,2 miliarde euro în energie electrică, gaze și apă, și 1,81 miliarde în cea extractivă.
Bănci și asigurări
Sectorul care a atras cei mai mulți bani străini după industrie este cel al intermedierilor financiare și asigurări, care a atras 8,42 miliarde euro (din care 3,08 miliarde sunt greenfield), urmat îndeaproape de cel al construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare, cu un total de 7,87 miliarde euro (5,73 miliarde în greenfield) și de comerț, cu 7,86 miliarde euro (6,05 miliarde în greenfield). Un alt sector important este cel de „activități profesionale, științifice, tehnice, administrative și servicii suport“, care a atras 4,05 miliarde euro (3,56 miliarde în greenfield), iar tehnologia informației și comunicații a adus 3,69 miliarde euro (2,17 miliarde în greenfield).
Industria de prelucrare țiței, produse chimice, cauciu și mase plastice a atras cea mai mare sumă dintre sectoarele industriale, un total de 3,86 miliarde euro, urmată de cel al mijloacelor de transport, cu 3,8 miliarde euro. O mare parte dintre aceste doua sectoare înseamnă industria auto și cea a rafinăriilor de petrol, două activități economice care susțin și o bună parte a exporturilor României. Sectorul metalurgic a atras de asemenea, sume importante, un total de 2,63 miliarde euro, iar cel al alimentelor, băuturilor și tutunului a adunat 2,2 miliarde euro.
Regiunea care a atras cele mai multe investiții este București – Ilfov, cu 38,24 miliarde euro, dar se precizează că investițiile au localizate teritorial după sediul social al companiilor, ceea ce nu corespunde întotdeauna cu locul de desfășurare a activității economice. Regiunea Centru a atras 5,83 miliarde euro, cea de Vest 5,23 miliarde euro, Sud-Muntenia 4,62 miliarde euro, cea de Mord-Vest 3,79 miliarde euro, cea de Sud-Est 2,89 miliarde, Sud-Vest-Oltenia 2,17 miliarde, iar Nord-Est 1,66 miliarde euro.
Conform BNR, „imobilizările corporale și necorporale din întreprinderile ISD, cu un sold la finele anului 2015 în valoare de 30,97 miliarde euro, reprezintă 48,1% din soldul total al ISD, ceea ce indice un grad semnificativ de stabilitate a investiției străine directe.“
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





