Evenimente Mica publicitate Abonamente
CITEŞTE ŞI

Eveniment

Biserica - cifră de afaceri de sute de milioane de euro

Autor: | | 379 Comentarii

Din lumânări și calendare, din pelerinaje și cherestea, dar și din donații și sponsorizări publice și private, în vistieria cultelor din România intră, anual, o sumă cu opt zerouri

În 2010, Patriarhia Română a raportat la ANAF venituri de peste 68 milioane lei. În acelaşi an, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a avut încasări de 48,5 milioane lei, Arhiepiscopia Tomisului - 43 milioane lei, Arhiepiscopia Bucureştilor - 34 milioane lei, iar Eparhia Reformată din Ardeal - 29 milioane lei. În total, eparhiile principalelor culte (fie ele mitropolii, episcopii, dioceze, uniuni de biserici etc.) au avut, anul trecut, venituri de circa 450 de milioane de lei (aproape 110 milioane de euro). La acestea se adaugă încasările entităţilor mai mici (protopopiate, parohii, mănăstiri etc.), precum şi ale companiilor deţinute de biserici. Acestea totalizează şi ele, cu siguranţă, zeci, dacă nu sute de milioane de euro anual. O cifră reală nu ştiu nici autorităţile, având în vedere că multe entităţi religioase nu-şi depun bilanţurile. Arhiepiscopia Ortodoxă de Cluj, de pildă, nu a raportat datele financiare pentru 2010. În 2009, însă, a avut venituri de 6,5 milioane de lei şi un profit de 0,85 milioane. „Banii provin din minima activitate comercială pe care o desfăşurăm“, explică diaconul Bogdan Ivanov, purtătorul de cuvânt al instituţiei. El spune că excedentul după plata tuturor cheltuielilor de funcţionare este dedicat fie operei caritabile, fie procesului de construcţie şi renovare a lăcaşurilor de cult. „În plus, funcţionarea postului de radio «Renaşterea», de exemplu, costă circa trei-patru sute de mii de lei pe an“, a mai afirmat Ivanov. Potrivit părintelui Constantin Stoica, purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, problema profitului realizat de entităţile religioase este una falsă. ”Totul porneşte de la faptul că Ministerul Finanţelor foloseşte aceeaşi formă de raportare pentru toată lumea. În cazul nostru, aşa-zisul profit nu se distribuie sub formă de dividende, ci se foloseşte în anul următor pentru activităţile curente ale bisericii. Aşa că banii care apar drept profit sunt, de fapt, investiţi, cu precădere în acte de caritate ori în construcţia ori renovarea de biserici”, spune preotul.

„Ochiul dracului“ Pe lângă sumele trecute în acte, este aproape unanim acceptat că în lumea bisericii se învârt şi destui bani negri. Potrivit statisticilor Ministerului Culturii, există în România 18.425 de lăcaşuri de cult (71% din acestea, respectiv circa 13.100, sunt biserici ortodoxe). Dacă luăm în calcul încasări nedeclarate medii de 500 de lei pe lună pentru fiecare, rezultă venituri ascunse de peste 100 de milioane de lei anual. Iar estimarea de mai sus este binevoitoare, fiind foarte posibil ca suma reală să fie, de fapt, mult mai mare. „Am avut de-a face cu biserici şi preoţi din toate zonele, cu diverse ocazii - nuntă, botez, înmormântare, sfeştanii. Doar de câteva ori am primit chitanţă şi, în marea majoritate a cazurilor, pe aceasta erau trecute sume mai mici decât cele achitate“, povesteşte un om de afaceri din centrul României. Un preot dintr-o parohie din Dâmboviţa recunoaşte că aşa stau lucrurile, dar încearcă să se justifice: „Dacă declar toţi banii pe care îi primesc, cresc pretenţiile protopopului şi ale arhiepiscopiei. Vor spune că am enoriaşi înstăriţi şi vor creşte cotele la lumânări, ziare şi cărţi“. Pentru că o bună parte din venituri sunt obţinute pe seama credincioşilor, care, mai mult sau mai puţin voluntar, cumpără lumânări, calendare, icoane, cărţi etc. În zonele unde nu există bani sau interes pentru astfel de produse, pentru a atinge cota stabilită, preoţii ajung să plătească din propriul lor buzunar. „În parohiile mari lucrurile se vând fără probleme. Dar în satele sărace şi depopulate, unde veniturile preoţilor sunt oricum mici, dacă nu reuşeşti să le bagi oamenilor pe gât candele şi abonamente la «Lumina» (publicaţia oficială a Patriarhiei - n.r.), trebuie să le achiţi tu“, povesteşte Andrei T., fost student la teologie în Alba Iulia, azi angajat al unei fundaţii creştine. Drumul spre autofinanţare Dar bisericile nu câştigă doar din taxe, donaţii ori vânzarea produselor de cult. La Iaşi, de pildă, Centrul de Conferinţe „Providenţa“ al Mitropoliei este închiriat pentru diverse evenimente, iar mănăstirea din Techirghiol şi-a deschis hotel şi bază de tratament. Parohia Romano-Catolică Sfântul Mihail din Cluj deţine un hotel de patru stele, un restaurant şi o autoservire, în timp ce alte entităţi religioase deţin acţiuni în firme din industria lemnului (prin care exploatează, în general, pădurile ce le-au fost retrocedate), în benzinării sau în companii de leasing. Pe lângă acestea, sunt deja celebre afacerile bisericii din domeniul pelerinajelor sau al pompelor funebre. Multe din clădirile retrocedate sunt acum închiriate, iar terenurile agricole aduc şi ele bani buni. Nu în ultimul rând, cultele obţin sume deloc neglijabile de la stat. În 2011, de exemplu, fondurile alocate de la buget s-a ridicat la 317 milioane lei, din care 246 milioane lei pentru salariile personalului clerical. Proiectul de buget pe 2012 păstrează la fel contribuţia statului la lefurile preoţilor, dar reduce restul finanţărilor acordate, astfel încât suma totală va scădea la circa 261 milioane lei. „La aceste fonduri se adaugă finan­ţările acordate pe plan local. Apoi, nu trebuie să uităm că există circa 10.000 de profesori de religie, din care mulţi sunt preoţi, plătiţi din bugetul Educaţiei, precum şi preoţi plătiţi din bugetele MAI, MApN sau din cel al Sănătăţii“, spune Toma Pătraşcu, vicepreşedintele Asociaţiei Secular-Umaniste din România (ASUR). În opinia sa, cultele ar trebui să se autofinanţeze. „Dacă au cu adevărat credincioşi şi prestează un serviciu util, ar trebui să obţină şi venituri. Noi am solicitat adoptarea modelului german, unde statul doar colectează, în schimbul unui comision, taxele pentru biserică. Dar acolo autorităţile nu forţează pe nimeni să plătească pentru culte“, explică Pătraşcu.

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Stirile Kanal D

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Infoactual

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro