„De-a lungul anilor 2016 şi 2017, am tot umblat pe la televiziuni arătând şi vorbind despre directiva 343/2016 privind prezumţia de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale. O groază de propagandişti au susţinut că Băsescu s-a întors împotriva Justiţiei. Realitatea este că directiva trebuia implementată în legislaţia română până în aprilie 2018. Astăzi, Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement împotriva României pentru neintroducerea în Codul de Procedură Penală şi în Codul Penal a prevederilor acestei directive””, a susţinut Băsescu într-o postare pe Facebook. 

Totodată, el a făcut referire la „propagandişti”, susţinând că aceştia s-au luptat „pentru o justiţie a anilor ’50”. 

„Dragi propagandişti, fie că sunteţi magistraţi, politicieni sau analişti, luaţi notă că directivele Uniunii Europene sunt obligatorii şi pentru Justiţia din România. Intervenţiile mele au fost pentru ca Justiţia din România să progreseze, în timp ce voi v-aţi bătut pentru o Justiţie a anilor ’50. PS. Atenţie, că v-am vorbit şi despre definiţia corectă, aşa cum o dă Comisia de la Veneţia, pentru abuzul în serviciu. Fără prag valoric, dar cu prag de faptă”, a adăugat Traian Băsescu. 

Comisia Europeană a declanşat o procedură de infringement împotriva României pentru nerespectarea Directivei europene 343/2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, conform site-ului executivului comunitar.

Prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la un proces echitabil sunt consacrate în articolele 47 şi 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, articolul 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (CEDO), articolul 14 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice (PIDCP) şi articolul 11 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. 

Directiva ar trebui să se aplice persoanelor fizice care sunt suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale. Aceasta ar trebui să se aplice din momentul în care o persoană este suspectată sau acuzată de comiterea unei infracţiuni sau a unei presupuse infracţiuni şi, prin urmare, chiar înainte ca persoana respectivă să fie informată de către autorităţile competente ale unui stat membru, prin notificare oficială sau în alt mod, cu privire la faptul că este suspectată sau acuzată.