A sigurarea de viață este cea mai simplă și cea mai răspândită formă de asigurare din lume. Ea presupune acoperirea unui singur risc, anume acela de deces al persoanei asigurate. 
 
În unele variante este adăugat și riscul de invaliditate permanentă situație care, din perspectivă financiară, are aceleași efecte asupra familiei asiguratului ca și decesul. 
 
Costul unei polițe de asigurare de viață variază în funcție de multe criterii, de la vârsta asiguratului și starea sa de sănătate până la suma asigurată. Nu în ultimul rând, este importantă perioada pe care este încheiat contractul, aceasta fiind, de regulă, mai mare de 10 ani. 
 
De menționat că suma asigurată poate fi stabilită la orice nivel, în funcție de opțiunea clientului, dar și prima este direct proporțională. 
 
Așadar, din perspectiva asiguratului, cel mai important lucru este să își calibreze polița în așa fel încât prima anuală pe care o plătește să nu cântărească prea mult în bugetul familiei iar despăgubirea pe care urmașii o vor primi în caz de deces să fie suficientă pentru a permite familiei să își revină financiar.
 
În lumea asigurărilor, o formulă utilizată pentru calculul unei sume asigurate „corecte“ este „ serviciul datoriei pe o perioadă de cinci ani plus cheltuielile necesare menținerii nivelului de trai în acești cinci ani“. Această perioadă este considerată suficientă ca familia să poată găsi soluții pentru acoperirea șocului finciar provocat de decesul asiguratului. 
 
 
Pentru o familie comună din România, spun calculele Capital, aplicând această formulă ar reieși o nevoie de asigurare de circa 160.000 de lei sau până în 35.000 de euro. 
 
Concret, potrivit unui studiu al Institutului pentru Cercetarea Calității Vieții, o familie formată din doi adulți și doi copii are nevoie de aproximativ 2.300 de lei pentru a duce un trai decent, la oraș. Pe cinci ani, această sumă ar însemna circa 138.000 de lei. 
 
De partea cealaltă, am considerat că respectiva familie are și un credit Prima Casă, la valoarea sa maximă, adică 250.000 de lei, luat pe 20 de ani. Ratele pe cinci ani pentru respectivul credit ar mai însemna 24.000 de lei. În total, pentru a își acoperi nevoile timp de cinci ani, familia ar trebui să cheltuiască 162.000 de lei, bani care vor fi puși la dispoziție de asigurător. 
 
Cât costă un contract acoperitor și de ce e bine să faci devreme asigurarea
 
În cazul unui contract de asigurare pe 10 ani încheiat de o persoană de 30 de ani, prima pentru acoperirea celor 35.000 de euro ar fi de aproximativ 200 de euro pe an. Contractul poate fi înnoit de fiecare dată când expiră. Am luat în calcul și riscul de deces și cel de invaliditate permanentă. 
 
Pentru o persoană de 40 de ani, același tip de contract, pentru aceeași sumă, ajunge deja la un cost anual de peste 400 de euro, iar prima crește din ce în ce mai rapid în funcție de vârsta. La 50 de ani, vorbim deja de sume care depășesc de două ori salariul mediu pe economie. 
 
 
De menționat și că vârsta maximă pe care asigurătorii o acceptă pentru finalul contractului este 65 de ani. Cei care supraviețuiesc acestei vârste, vor primi înapoi o parte din suma economisită sau, în unele cazuri, chiar echivalentul sumei asigurate pentru riscul de deces. 
 
Ar fi util, așadar, ca primele contractate cu asigurarea de viață să aibă loc la o vârstă cât mai fragedă pentru a beneficia de un preț cât mai bun. Chiar dacă contractul nu este făcut până la vârsta maximă, un client deja existent în baza de date a asigurătorului poate fi mai bine monitorizat și va beneficia de reduceri la reînnoirea asigurării.
 
Asigurarea pentru credit este a băncii
 
Sute de mii de români au, astăzi, o poliţă simplă de viaţă, însă majoritatea au încheiat-o ca o condiţie impusă de banca de unde au luat un credit ipotecar sau de nevoi personale. De altfel, una dintre primele întrebări pe care agenţii de vânzări le pun celor care doresc o asigurare de viaţă este dacă poliţa este sau nu pentru un credit. De aceea, merită precizat că asigurarea încheiată la îndemnul băncii este cesionată în favoarea acesteia. Cu alte cuvinte, dacă unul dintre cele două riscuri asigurate – decesul sau invaliditatea – se concretizează, banii de la asigurător nu vor merge către familia asiguratului, ci către bancă, strict pentru acoperirea datoriei. 
 
Acest articol a fost publicat în numărul 15 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 16-22 aprilie 2018