Reclamantul s-a adresat instanţei europene invocând faptul că, prin interceptarea convorbirilor sale personale, i-ar fi fost încălcat dreptul la intimitate.
La rândul său, angajatorul şi-a justificat decizia de concediere prin faptul că inginerul român a folosit mesageria electronică nu doar în scop profesional, ci şi pentru a comunica cu fratele său şi cu iubita sa, iar regulamentul intern al respectivei companii interzice salariaţilor să folosească resursele acesteia în scop personal.
Cel concediat s-a adresat iniţial justiţiei române, care nu i-a dat dreptate. Prin urmare, a apelat la justiţia europeană, dar din nou fără succes.
În decizia emisă, CEDO apreciază că un angajator nu comite niciun abuz verificând dacă salariaţii săi îşi îndeplinesc atribuţiile profesionale în timpul orelor de lucru. De altfel, angajatorul a accesat contul de mesagerie electronică al reclamantului gândindu-se că acesta conţine comunicaţiile cu clienţii, se mai menţionează în hotărârea instanţei europene.
De asemenea, CEDO consideră că justiţia română a păstrat un echilibru corect între interesele angajatorului şi respectarea caracterului confidenţial al corespondenţei private, întrucât în instanţă s-au folosit numai transcripturi ale convorbirilor ce dovedeau că salariatul a folosit calculatorul companiei în interes personal în timpul programului de lucru şi identitatea persoanelor cu care s-au purtat acele convorbiri nu a fost divulgată. AGERPRES/
