CITEŞTE ŞI

Energie

5 motive pentru care ENEL a decis să plece din România

Autor: |

Surprinzător sau nu, anunţul făcut de grupul Italian referitor la vânzarea afacerilor din România este un semnal de alarmă pentru piaţa locală. Ce i-a determinat pe italieni la o astfel de măsură?

Este greu de menţionat cu exactitate care sunt motivele reale privind ieşirea de pe piaţa de energie din România a grupului italian, însă sunt câteva puncte care, odată menţionate, pot aduce o claritate asupra contextului în care Enel a luat această decizie.

Din start trebuie precizat că afacerile grupului Enel în România, fără a include şi producţia de energie, au fost anul trecut de peste un miliard de euro. Cele trei companii de distribuţie – Muntenia Sud, Banat şi Dobrogea -,  operează o reţea de electricitate de 91.000 de kilometri şi distribuie anual circa 14 TWh de electricitate. Pe partea de furnizare, prin Enel Energie şi Enel Energia Muntenia, grupul Italian vinde anual circa 9 TWh către 2,6 milioane de clienţi, dintre care 2,4 milioane sunt casnici.

Anul trecut, profitul net cumulat al celor cinci companii a fost de 580 milioane de lei, în scădere cu aproape o treime faţă de cel raportat în 2012. Pe partea de distribuţie, profitul net din 2013 a fost de 590 mil. lei, însă pierderea Enel Energie (-39 mil. lei) a tras în jos rezultatul net al grupului.

1. În proces cu statul român.

În vara anului trecut, statul român a cerut la Curtea de Arbitraj de la Paris penalităţi de aproape un miliard de euro de la grupul Enel pentru nerespectarea contractului de privatizare a Electrica Muntenia Sud semnat în iunie 2007. În principal, acuzaţiile Electrica vizează nerealizarea programului de investiţii asumat de Enel în momentul încheierii tranzacţiei. La rândul lor, cei de la Enel susţin că ei au realizat investiţiile asumate şi chiar au depăşit programul de investiţii. Conform datelor Enel comunicate anterior Capital, din 2005 (de la preluarea filialelor Banat şi Dobrogea) şi până la finele anului trecut, grupul Enel a realizat investiţii de 1,8 miliarde de euro în România.

Luca D’Agnese, fostul country manager al Enel România, preciza în vara anului 2011 că investiţiile realizate de Enel în 2009 şi 2010 au fost duble faţă de programul de investiţii, adică 260 mil. euro faţă de 120 mil. euro. Tot atunci, reprezentanţii Enel anunţau programul masiv de investiţii de un miliard de euro pentru următorii cinci ani. De altfel, dovadă stă şi procesul câştigat de Enel la Curtea de Arbitraj de la Paris în cazul filialelor Banat şi Dobrogea, un caz similar cu cel referitor la Electrica Muntenia Sud. Doar că în procesul de acum, statul are ca dovadă un raport al Curţii de Conturi care a constatat nerealizarea obiectivelor asumate. Italienii se apară cu rapoartele ANRE referitoare la calitatea serviciului de distribuţie, potrivit cărora durata medie a întreruperilor neplanificate s-a redus de la 569 de minute, în 2010, la 439 de minute/an, în 2011. O reducere importantă a fost înregistrată şi în cazul Capitalei. Dacă media naţională a întreruperilor era, în 2010, de 639 de minute, în Bucureşti valoarea înregistrată era de numai 376 de minute, iar în 2011, întreruperile s-au redus la 320 de minute, potrivit raportelor ANRE, citate de Capital în urmă cu doi ani.

2. Tranzacţia privind pachetul minoritar.

Tot anul trecut, autorităţile au cerut italienilor să cumpere pachetul minoritar de acţiuni pe care îl mai deţine Electrica la Enel Muntenia şi Enel Distribuţie Muntenia. În contextul în care italienii au plătit aproape 400 mil. euro în 2008 pe 50% din titluri, li s-a părut exagerată suma de 521 mil. euro cerută acum de reprezentanţii statului pe un pachet de doar 23,5%.

Acum, se zvoneşte că statul ar dori să facă uz de dreptul de preempţiune convenit prin contractul de privatizare şi să preia acţiunile italienilor la compania de distribuţie Muntenia Sud. Doar că se încearcă o metodă nu tocmai ortodoxă şi care nu va fi pe placul italienilor. Mai exact, statul ar dori să impună grupului Enel preluarea pachetului minoritar de acţiuni la preţul de 520 mil. euro, bani pe care statul nu i-ar mai încasa de la italieni şi ar plăti doar diferenţa prin care Electrica ar deveni acţionar majoritar al companiei. Adică o tranzacţie prin care statul să mai achite câteva sute de milioane de euro pe „Perla Coroanei“, aşa cum a fost denumită înainte de privatizare.

3. Consumul de energie electrică, în scădere.

Un alt motiv care merită punctat este scăderea consumului de energie din ultimii ani. Dacă în urmă cu 9, respectiv 6 ani, când Enel a preluat cele trei filiale Electrica PIB-ul creştea ca Făt-Frumos din poveste, astfel că şi consumul de energie era mai mare de la un an la altul, de când a început criza cei doi indicatori nu au mai mers pe acelaşi făgaş. Cert e că în primii doi-trei ani de criză, exista o corelaţie între cei doi indicatori, însă din 2012 au intervenit schimbări majore. Anul trecut, PIB-ul a cunoscut o creştere de 3,5%, în timp ce, la consumul intern brut de energie s-a înregistrat o scădere de 4,5%. O posibilă explicaţie vine din faptul că economia locală nu a mai fost o consumatoare mare de electricitate, iar PIB a fost susţinut de exporturi. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), consumul final de energie în 2013 (diferă faţă de consumul intern brut comunicat de ANRE şi Transelectrica), a fost de doar 49,78 TWh, cu 6% mai mic faţă de cel raportat anul anterior. O scădere de aproape 10% s-a înregistrat în consumul de electricitate din economie, de doar 31,7 TWh (63,7% din totalul consumului), faţă de peste 35 TWh (66,5%)) – nivel raportat pentru anul 2012. Practic, consumul de energie electrică în economie a scăzut cu peste 3,5 TWh. O influenţă negativă asupra consumului total a avut-o şi scăderea consumului populaţiei cu 1,3%, în timp ce iluminatul public s-a redus cu 12,6%. Mai mult, cele mai optimiste scenarii indică o scădere a consumului până în 2018.

4 Taxe, taxe şi taxe.

Regimul fiscal este un alt motiv care poate fi pus pe hârtie. Pe harta taxelor şi impozite România nu stă tocmai bine, deşi avem unul dintre cele mai mici niveluri de impozitare a profitului. Despre predictibilitate nici nu are rost să pomenim, în contextul în care în ultimii ani autorităţile au introdus taxe şi impozite peste noapte.Unul dintre acestea este impozitul suplimentar pe profiturile din energie, iar anul acesta Guvernul a continuat cu taxa pe construcţii speciale, cunoscută mai degrabă prin denumirea populară „tax ape stâlp“. Luca D’Agnese menţiona anul trecut într-un comentariu publicat în revista Capital că „Legea liberalizării preţurilor energiei, aprobată anul trecut (2012 - n.red.), reprezintă un pas important, cu perspective de viitor, dar predictibilitatea este în continuare serios ameninţată. Este cu adevărat facil şi tentant pentru un Guvern, uitându-se la alte pieţe europene, să inventeze noi taxe, să sprijine industria menţinând preţuri scăzute sau să impoziteze suplimentar profiturile din energie“.

5. Contextul internaţional.

Cel mai important aspect rămâne, până la urmă, contextul extern. Grupul italian are probleme şi vrea ca, până la finele anului, să scape de activele din Slovacia şi România, sperând să obţină 4,4 miliarde de euro. Rămâne de văzut când şi cât vor reuşi să obţină italienii. Ei nu sunt însă singurii care au luat astfel de decizii. Recent, grupul Eni a vândut benzinăriile Agip celor de la Mol, iar grupul CEZ a anunţat că ar dori să vândă parcul eolian de la Cogealeac-Fântânele, cel mai mare parc pe uscat din Europa. Aceste 3 exemple ar trebui să dea de gândit guvernanţilor.

394 mil. euro a încasat statul român în 2008 de la Enel pe 50% din acţiunile Electrica Muntenia Sud;

45 mil. euro a plătit în 2005 grupul italian pe pachetele de 24,6% din capitalul social al filialelor de furnizare şi distribuţie de electricitate Banat şi Dobrogea;

482 mil. euro reprezintă suma totală de subscriere a Enel prin care a devenit acţionar majoritar al celor trei filiale Electrica;

520 mil. euro a cerut statul român grupului italian pe pachetul minoritar deţinut de Electrica la Enel Muntenia şi Enel Distribuţie Muntenia;

834 mil. euro la care se adaugă 378 mil. lei sunt pretenţiile statului la Curtea de Arbitraj de la Paris în procesul cu Enel referitor la încălcarea contractului de privatizare al Electrica Muntenia Sud.

În situaţii de criză, fabricile pot fi închise, personalul poate fi redus şi producţia oprită sau relocată, în timp ce sondele de petrol, ţevile de gaze, liniile şi centralele electrice rămând ferm ancorate în pământ şi continuă să funcţioneze.

Luca D’Agnese, fost country manager Enel România, într-un comentariu publicat în revista Capital în 2013

 

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.