'Această decizie este dovada că nu avem o piaţă lichidă, iar intervenţia aceasta administrativă bineînţeles că distorsionează activităţile noastre comerciale, mai ales că avem clienţi mari, cu un anumit specific, avem piaţă reglementată, care are un anumit specific şi ea. Deci a interveni doar pe un anumit segment distorsionează celelalte segmente', a spus oficialul Petrom.



Potrivit Marianei Gheorghe, este foarte greu de definit procentul optim din producţie care să fie vândut pe bursă. 



'De exemplu, din luna iulie, de când acest ordin a început să fie pus în aplicare, am vândut foarte puţin. E adevărat că putem realiza în august şi septembrie ce nu am realizat în iulie, conform ordinului, dar nu există cerere. Iar acest lucru va determina şi nivelul procentului pentru anul viitor. Am luată notă de acest procent, dar credem că mai trebuie să aşteptăm puţin. Vom discuta şi noi cu autoritatea de reglementare pentru a ajunge la un nivel care să fie cel mai puţin distorsionant în piaţa de gaze şi electricitate, care oricum este distorsionată şi trece printr-o reformă structurală foarte puternică', a adăugat ea.



Şefa Petrom a subliniat că, pentru consumatori, liberalizarea pieţei gazelor înseamnă două lucruri: accesul la orice furnizor şi un preţ corect care să reflecte cererea şi oferta.



'Din punctul de vedere al producătorului, înseamnă o piaţă lichidă. Înseamnă o piaţă în care preţurile din piaţa locală şi cele din piaţa înconjurătoare sunt foarte apropiate, lucru care s-a şi întâmplat prin reducerea preţului de import şi creşterea graduală a preţului producţiei locale. Dar ceea ce este important pentru o piaţă funcţională, pentru o piaţă lichidă, este şi posibilitatea de a avea un circuit liber al bunurilor, adică o infrastructură care să permită să se întâlnească cererea şi oferta nu doar din piaţa locală, ci şi din pieţele înconjurătoare. Pentru că acest lucru creează o presiune asupra preţurilor, ceea ce este unul din obiectivele consumatorului, să aibă un preţ cât mai corect şi bineînţeles suportabil', a arătat Mariana Gheorghe.



Ea a adăugat că un model ar trebui să fie chiar piaţa de energie electrică, unde competiţia dintre producători a dus la scăderea preţurilor. 



'Uitaţi-vă ce presiune avem asupra centralei de la Brazi, care, datorită competiţiei, datorită evoluţiei preţurilor pe baza cererii şi ofertei, duce la o presiune asupra activităţii noastre comerciale. Dar credem că acesta este rolul companiilor private, să-şi ia acest risc de piaţă, de preţuri, de cerere şi ofertă. Orice fel de distorsiune care se face prin decizii administrative nu lasă să se echilibreze piaţa şi de fapt reduce beneficiile atât la consumatori, cât şi la producători. Modelul de piaţă liberă funcţionează în alte economii şi sperăm ca şi în România să-şi arate eficienţa', a completat Mariana Gheorghe.



Potrivit Ordonanţei de Urgenţă 35/2014, începând cu data de 15 iulie 2014 şi până la 31 decembrie 2018, producătorii de gaze naturale din România au obligaţia să vândă pe bursă o parte din producţie.



Acelaşi act normativ prevede faptul că şi furnizorii de gaze sunt obligaţi să vândă şi să cumpere de pe bursă o parte din gazele comercializate în perioada 1 martie 2015 – 31 decembrie 2018.



Potrivit unui ordin al ANRE, pentru perioada 15 iulie – 31 decembrie 2014, fiecare producător trebuie să vândă pe bursă cel puţin 20% din cantitatea de gaze naturale din producţia proprie destinată consumului pe piaţa concurenţială. 



'De la aplicabilitatea obligaţiei mai sus amintite sunt exceptate cantităţile de gaze naturale din producţia internă proprie, care fac obiectul contractelor de vânzare a gazelor naturale aferente pieţei concurenţiale aflate în derulare la data intrării în vigoare a acestui ordin', precizează ANRE. 



Totodată, până la data de 31 octombrie 2014, ANRE va elabora metodologia în baza căreia se va stabili obligaţia producătorilor şi furnizorilor de a încheia tranzacţii pe pieţele centralizate, cu începere din anul 2015 până la data de 31 decembrie 2018.

 

Sursa: Agerpres