Noul preşedinte al Senatului va fi ales marţi, după ce săptămâna trecută fostul preşedinte al forului Călin Popescu-Tăriceanu a demisionat ca urmare a retragerii ALDE de la guvernare.

Pentru funcţia de preşedinte al Senatului au fost anunţaţi până în prezent trei candidaţi: Teodor Meleşcanu, susţinut de PSD, Ion Popa, de la ALDE, şi Alina Gorghiu – propusă de PNL.

Potrivit regulamentului Senatului, preşedintele este ales prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorităţii senatorilor prezenţi.

Preşedintele Senatului convoacă sesiuni ordinare şi extraordinare, conduce lucrările camerei şi asigură respectarea ordinii de zi, acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele supuse dezbaterii, stabileşte ordinea votării, explică şi anunţă rezultatul votului, convoacă şi conduce lucrările Biroului permanent. De asemenea, preşedintele reprezintă Senatul în relaţiile cu preşedintele României, Camera Deputaţilor, Guvernul, Curtea Constituţională, precum şi cu alte autorităţi şi instituţii interne sau internaţionale.

Un alt atribut important al preşedintelui Senatului este sesizarea Curţii Constituţionale înainte de promulgarea legilor cu privire la constituţionalitatea tratatelor, la constituţionalitatea regulamentelor Parlamentului sau la conflictele juridice de natură constituţională între autorităţile publice. Nu în ultimul rând, preşedintele acestei camere asigură interimatul funcţiei de preşedinte al României, dacă această funcţie devine vacantă, dacă preşedintele este suspendat sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile (art. 38 din Regulament).

Te-ar putea interesa și: