XTB, Radu Puiu: Valurile de căldură pun presiune pe Europa și economia sa fragilă
O serie intensă și prelungită de valuri de căldură a dus temperaturile în unele părți ale Greciei, estul Spaniei și sudul Italiei, la peste 45 de grade Celsius în ultimele zile. Pentru a realiza o comparație, cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată în Europa a fost de 48,8 grade Celsius în apropierea orașului antic Siracusa, de pe coasta Siciliei, în august 2021.
Agenția Europeană de Mediu (AEM) afirmă că aceste fluxuri de căldură, inundațiile și incendiile de vegetație costă Europa miliarde de euro în fiecare an. Doar în 2023, evenimentele climatice au costat Europa peste 45 de miliarde de euro. Potrivit analizei AEM, principalele cauze ale pagubelor au fost inundațiile, furtunile, vântul și grindina, în timp ce valurile de căldură au provocat cele mai multe decese. Germania, Italia, Franța și Spania au înregistrat cele mai mari pierderi financiare. Agenția de mediu subliniază că doar o pondere mică din aceste daune a fost asigurată.
Temperaturi record și riscuri recurente
Temperatura ridicată devine o problemă pentru activitățile fizice, creând perturbări asupra muncilor de zi cu zi. Astfel, 13 din cele 20 de regiuni ale Italiei au suspendat toate lucrările în aer liber între orele 11:00 și 16:00, inclusiv Lombardia și Emilia-Romagna, unde se află o mare parte a industriei țării, explică Radu Puiu.
Mai mult, canicula reprezintă o problemă și pentru turism, vizitele platformei de observare de la vârful Turnului Eiffel din Paris au fost întrerupte în această săptămână, decizia fiind luată pentru confortul și siguranța vizitatorilor.
Serviciile meteorologice naționale din Europa Centrală și de Nord au emis avertismente privind căldura excesivă în multe dintre cele mai mari orașe ale continentului, potrivit agregatorului MeteoAlarm. Se prognozează ca Bruxelles, Köln, Hamburg, Frankfurt, Paris și Budapesta să înregistreze temperaturi de cel puțin 35 de grade Celsius. Consumul de energie necesar pentru răcirea spațiilor în Europa a urcat la cel mai înalt nivel din 2022, nivelurile rămânând ridicate până cel puțin miercuri, potrivit Atmospheric G2.
Infrastructura, pusă la încercare în numeroase sectoare
Efectele asupra economiei sunt vaste și greu de cuantificat. De exemplu, incendiile de vegetație distrug case, drumuri, căi ferate, linii electrice și păduri, crescând costurile intervențiilor de urgență și ale reconstrucției. Defecțiunile rețelei electrice, precum întreruperile de curent din Roma, Milano, Florența și Bergamo, indică faptul că infrastructura nu este suficient de bine proiectată pentru a face față unei cereri ridicate susținute de energie electrică pentru sistemele de aer condiționat.
Costurile gestionării penuriei de apă cresc pe măsură ce valurile de căldură agravează condițiile de secetă, punând presiune pe aprovizionarea municipală și agricolă, subliniază analistul financiar XTB România.
Temperaturile ridicate își pun amprenta și asupra productivității din sectorul afacerilor
Interzicerea muncii în aer liber, precum cea implementată în 13 din cele 20 de regiuni ale Italiei, reduce productivitatea în construcții, agricultură și logistică în timpul orelor de vârf ale zilei. Producția industrială scade din cauza reducerii programului de lucru și a riscurilor pentru sănătatea angajaților. În Lombardia și Emilia-Romagna, centre industriale cheie, oprirea lucrărilor în aer liber implică pierderi directe în sectorul manufacturier.
Închiderea atracțiilor turistice, cum ar fi platforma de observare de la vârful Turnului Eiffel sau Acropole în Atena, reduce veniturile și afectează economiile dependente de turism. Căldura excesivă descurajează planurile de călătorie, scurtează durata vacanțelor și crește costurile de răcire pentru hoteluri și facilități.
Caracterul recurent al valurilor de căldură subliniază necesitatea urgentă a investițiilor în adaptarea infrastructurii. Acestea includ reziliența rețelelor electrice și soluții de răcire integrate cu energii regenerabile, reproiectarea urbană pentru gestionarea căldurii precum acoperișurile verzi și spații publice umbrite, și extinderea infrastructurii de apă cu tehnologii eficiente.
Eșecul adaptării crește pierderile economice viitoare și creează un element de incertitudine pentru piața asigurărilor. Evenimentele climatice persistente ar putea reduce creșterea PIB-ului Europei cu 1-2% anual până în 2050, în condițiile actualelor tendințe de încălzire, din cauza daunelor aduse productivității, sănătății și infrastructurii, mai arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.
