Nezavisimaia Gazeta: Washingtonul și Moscova vor trebui să negocieze în legătură cu frontiera siriană

Observatorii consideră totuși că subiectul nu este închis și că Washingtonul este gata să negocieze: motiv pentru astfel de ipoteze l-a dat excluderea, luna aceasta, a omului de afaceri sirian Samer Foz, un apropiat al președintelui Bașar Assad, din „lista neagră” a Ministerului de Finanțe al SUA, potrivit ng.ru.

Despre faptul că Biden și Putin nu au reușit deocamdată să ajungă la un compromis vizibil în ceea ce privește Siria au informat surse Reuters de la Casa Albă. Potrivit acestora, Moscova a pus la îndoială funcționarea punctului de trecere și control „Bab al-Hava”, care contribuie la aprovizionarea raioanelor rebele aflate în responsablitatea Turciei. „La Geneva nu au fost luate niciun fel de angajamente, însă am lăsat să se înțeleagă în mod clar că această problemă este foarte importantă pentru noi, dacă intenționăm să continuăm colaborarea în ceea ce privește Siria”, a declarat agenției americane citate mai sus un oficial american, după încheierea summitului desfășurat în Elveția. Administrația Biden consideră că problema ajutorului transfrontalier constituie un test referitor la capacitatea Rusiei și Statelor Unite de a colabora împreună în ceea ce privește Siria.

Problema punctului de trecere și control „Bab al-Hawa” va fi dezbătută, probabil, în următoarele câteva săptămâni

Subiectul Siria nu a fost pomenit în declarația finală făcută de președintele Putin după încheierea convorbirior din 16 iunie de la Geneva. Biden a comunicat însă că a fost dezbătută o „lungă listă” de probleme dintre care a amintit „necesitatea menținerii” coridoarelor umanitare din Siria. Washingtonul face o legătură între funcționarea punctelor de trecere și control de la frontieră și starea în care se află populația pașnică a Republicii Arabe care locuiește în raioanele care nu se află sub controlul Damascului. Biden a arătat că s-a discutat și tema iraniană, dar nu a precizat dacă discuția s-a limitat la problema programului nuclear al Teheranului sau dacă părțile au mai abordat și problema influenței forțelor iraniene din Siria.

Problema punctului de trecere și control „Bab al-Hawa” va fi dezbătută, probabil, în următoarele câteva săptămâni în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. Mandatul pentru folosirea acestuia expiră oficial la mijlocul lunii iulie. Toate operațiunile de aprovizionare cu ajutare ONU a câtorva raioane din Siria au fost sancționate de Consiliul de Securitate în anul 2014, pe fondul escaladării acțiunilor de luptă. Atunci lucrătorilor umanitari li s-a permis să se deplaseze prin punctele de trecere a frontierei „Bab al-Salam” (la frontiera cu Turcia), „Bab al-Hawa” și „Al-Yarubiya” (frontiera siriano-irakiană), precum și „Al-Ramat” (la granița cu Iordania). Cu toate acestea, pe măsura revenirii unora dintre teritorii sub controlul armatei guvernamentale, numărul punctelor de trecere și control folosite de forțele ONU a scăzut.

„A venit timpul ca acest mecanism să fie diminuat treptat, pentru a fi înlocuit cu livrări umanitare care vor fi realizate în conformitate cu principiile prevăzute în rezoluțiile Adunării Generale a ONU 46/182, – explica, în luna iulie a anului trecut, reprezentantul permament al Federaţiei Ruse pe lângă ONU, Vasili Nebenzya. – Mecanismul a fost gândit ca o măsură temporară extraordinară pe care Consiliul de Securitate a aprobat-o pentru a acorda sprijin umanitar unei țării aflate în conflict”. După cum a afirmat oficialul rus, în ultimii șase ani situația în Siria s-a schimbat: sectorul de teren care nu se află sub controlul Damascului s-a micșorat considerabil. În acest sens, Nebenzya le-a cerut partenerilor din Consiliul de Securitate și altor jucători internaționali să nu politizeze dosarul umanitar.

Deocamdată nu este clar modul în care SUA vor să-i schimbe Rusiei părerea în ceea ce privește această problemă. Observatorii s-au arătat însă interesați de povestea petrecută la începutul acestei luni cu excluderea din lista americană de sancțiuni a două companii înregistrate în Dubai ale magnatului sirian Samer Foz, considerat un apropiat al familiei Assad.

Restricțiile împotriva activelor acestuia au fost introduse în 2019, din cauza relațiilor directe cu Damascul. Washingtonul nu a explicat deocamdată schimbarea punctelor de vedere. Foz reușise multă vreme să nu ajungă pe „listele negre” ale SUA. După cum a spus omului de afaceri – acest lucru s-a petrecut pentru că investițiile sale au avut un caracter strict pașnic.

Scoaterea lui Foz de sub sancțiunile americane a ajuns să-i intereseze pe congressmanii americani. Câțiva membrii ai Camerei Reprezentanților – republicanii Bryan Style, Jim Bensk și Joe Wilson –  i-au trimis ministrului de finanțe al SUA, Janet Yellen, o interpelare în care au solicitat efectuarea unei anchete în legătură cu relaxarea măsurilor restrictive. De la șeful departamentului se așteaptă explicații în legătură cu motivul pentru care „prietenului Assad” i s-a făcut o favoare. „Anularea  sancțiunilor împotriva companiilor care au legătură cu oligarhul sirian Samer Foz trezește o mare îngrijorare – se arată în mesajul parlamentarii. – Foz a fost unul dintre cei mai importanți sponsori direcți a crimelor de război comise de regimul Assad în Siria„.

Potrivit uneia dintre versiuni, sancțiunile au fost ridicate deoarece activitatea companiilor lui Foz din Emiratele Arabe a fost sistată. Cu toate acestea, publicațiile siriene apropiate opoziției interpretează acest lucru ca un semn că SUA sunt pregătite să facă concesii pentru a schimba poziția Federației Ruse și a Siriei cu privire la ajutorul transfrontalier.

Sursă foto: Dreamstime