Visul verde al lui Von der Leyen. Redresarea europeană are nevoie de un „nou Bauhaus”

Bruxelles-ul vrea să adopte abordarea experimentală a școlii de artă Bauhaus în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Pentru a-și duce la capăt unele dintre cele mai presante obiective strategice, precum gestionarea unei tranziții industriale durabile și găsirea unei noi tehnologii ecologice pentru a atenua schimbările climatice, președintele Comisiei, Ursula von der Leyen s-a angajat să reînvie Bauhaus, curentul artistic experimental fondat în Germania interbelică pentru a combina forma artistică cu designul funcțional, informează Politico.

„Trebuie să oferim schimbării noastre sistemice propria sa estetică distinctă – pentru a potrivi stilul cu sustenabilitatea ”, a spus von der Leyen în discursul său despre starea Uniunii, luna trecută. „Acesta este motivul pentru care vom înființa un nou Bauhaus european – un spațiu de co-creație în care arhitecți, artiști, studenți, ingineri, designeri lucrează împreună pentru ca acest lucru să se întâmple”. Comisia Europeană nu a stabilit încă și cum va funcționa acest lucru în practică, spunând doar că poartă discuții cu o serie de organizații care ar putea lua parte la proiect.

”Țelul principal va fi crearea de case și clădiri publice care să ajute orașele să devină mai ecologice și astfel să ne reconecteze cu natura”, a declarat un oficial al Comisiei. Dar, economia de materiale nu face din Bauhaus neapărat un model bun pentru dezvoltare durabilă, arată Politico.

Planurile de a reînvia curentul Bauhaus în epoca modernă, pe cât de tulburi sunt încă, ar putea fi mai ambițioase decât alte proiecte și instituții academice finanțate de UE.

Manifestul școlii originale Bauhaus – înființată de arhitectul german Walter Gropius la Weimar în 1919 își propunea să „creeze noua clădire a viitorului care va uni fiecare disciplină, arhitectură și sculptură și pictură”. Școala a devenit rapid celebră și în afara Germaniei, câștigând adepți printre artiști de renume precum Kandinsky, Paul Klee și Anni Albers. De la scaunele tubulare și mesele sub formă de cuiburi până la ceainicul și lampa Marianne Brandt, Bauhaus a devenit un cuvânt cheie pentru un design simplificat și funcțional. Bauhaus era, de asemenea, cunoscut pentru proiectele arhitecților săi. În multe locuri, prin clădirile imaginate, ei au avut o contribuţie substanţială în atenuarea lipsei acute de locuințe.

„Au vrut să regândească lumea, să găsească noi răspunsuri la întrebări fundamentale”, afirma, anul trecut, cancelarul german Angela Merkel la deschiderea unui nou muzeu Bauhaus la Dessau.
Dar, spune Welch Guerra, profesor la Bauhaus University Weimar, von der Leyen pare să folosească modelul Bauhaus pentru a susține nevoia unei abordări interdisciplinare pentru a aborda situația schimbărilor climatice. Școala de la Bauhaus nu a fost preocupată doar de „cum să producă scaune și case”. „A fost o ideologie” care le-a permis artiștilor să lucreze între discipline și să dezvolte abilități diverse”, spune Guerra.

În ce măsură figurile marcante ale politicii UE laudă astăzi școala ca un exemplu de abordare a provocărilor cu care se confruntă societatea modernă, rămâne o întrebare deschisă. Așa cum rămâne să aflăm și dacă o astfel de colaborare interdisciplinară și ideologică va funcționa în practică, având în vedere înclinația UE către birocrația hârtiilor, rapoartelor anuale și auditurilor periodice, notează Politico.