Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Actualitate

Viitorul sumbru al fondurilor europene

Autor: | | 11 Comentarii | 4412 Vizualizari

Multe vorbe pentru nimic. După toate discuțiile privind gradul infim de absorbție a fondurilor structurale, după toate nemulțumirile legate de banii (prea puțini, după unii) ce ni s-au alocat pentru următorii șapte ani, nu ne dezicem: cu doar câteva luni înainte de demararea noului cadru financiar multianual 2014-2020, autoritățile nu au stabilit încă obiectivele către care ar trebui să se ducă cele aproape 40 de miliarde de euro

Să începem cu contextul. În septembrie 2012, Unitatea pentru România din cadrul REGIO atenţiona Bucureştiul că procesul de elaborare a poziţiei României faţă de viitoarea perioadă de programare nu este derulat corespunzător, criticându-i „lipsa de viziune şi strategie“. În paralel, documentul „Pregătirea procesului de programare a fondurilor europene 2014-2020“, realizat de Ministerul Fondurilor Europene în numele Guvernului, presupunea ca, până în luna octombrie a anului trecut, să fie definite „nevoile de dezvoltare şi priorităţile strategice“ ale României. Cinci luni mai târziu, lucurile arată cam aşa: contractul de consultanţă pentru identificarea acestor nevoi a fost atribuit abia în decembrie 2012 unei companii italiene, care, în doar o lună, a întocmit un document ce abundă în teorii şi statistici, însă este lipsit de orice utilitate. Societatea civilă a reacţionat prompt. Cinci ONG-uri, în frunte cu Institutul pentru Politici Publice, au afirmat într-o scrisoare deschisă că „regretăm să constatăm faptul că Guvernul (...) îşi poate asuma public un asemenea document care, în pofida a ceea ce pretinde, nu conţine elemente vizionare autentice, nu pleacă de la punctele slabe deja constatate în implementarea actualelor Programe Operaţionale, nu oferă idei de posibile soluţii. În condiţiile de faţă, superficialitatea documentului va avea efecte mai grave decât cele pe care le constatăm astăzi în urma slabei pregătiri şi necoordonării între cei care au stabilit priorităţile de finanţare din actualul exerciţiu financiar“. În ultimă instanţă, ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, a anunţat acum două săptămâni că proiectul documentului strategic naţional prin care se stabilesc priorităţile de utilizare a banilor alocaţi de UE va fi finalizat până la sfârşitul lunii mai 2013. Aşadar, deşi mai avem doar nouă luni până la demararea următorului ciclu financiar multianual, nu cunoaştem încă spre ce se vor duce aceşti bani. Nici noi, nici Guvernul şi, spre disperarea Comisiei Europene, nici Bruxellesul. Am încercat, alături de câţiva experţi în fonduri structurale, să aflăm ce lecţii ar fi trebuit să înveţe guvernanţii din exerciţiul financiar actual (despre care putem spune, fără a exagera, că a eşuat) şi care ar trebui să fie priorităţile pentru următorii şapte ani. 

Raluca Pop, expert, Societatea Academică Română

Există foarte puţină viziune şi coordonare reală a procesului de programare. Practic, fiecare minister vine la pachet cu ceea ce a gândit şi fiecare îşi face propria analiză, deşi este clar că există multe nevoi care necesită expertiza şi implicarea mai multor specialişti. Experienţele cu fondurile structurale şi de coeziune ale statelor membre cu vechime arată că impactul cel mai puternic, inclusiv în termeni de valoare adăugată, nu l-au avut investiţiile în infrastructură de drum (priorităţi tentante, pentru că sunt investiţii, de cele mai multe ori mari, cu contracte ce asigură o mult dorită absorbţie relativ facilă şi vizibilitate mare pentru populaţie) ci cele în oameni: măsuri de incluziune socială, formare profesională, burse pentru cercetare şi inovaţii. În ce priveşte formarea continuă, investiţiile în profesionalizarea personalului din administraţia şi instituţiile publice mi se par esenţiale, alături de creşterea capacităţii instituţionale pentru a oferi servicii publice de calitate, pentru a legifera în favoarea cetăţenilor şi pentru a putea dezvolta comportamente pro­prii bunei guvernări. De asemenea, cred că mediul rural merită mult mai multă atenţie şi sprijin financiar decât a primit în actualul cadru, inclusiv printr-o mai clară şi hotărâtă implicare a sa în programele şi măsurile destinate dezvoltării regionale. Ce va urma? Cred că administraţia publică din România consideră că principala problemă a gestionării fondurilor europene este absorbţia scăzută. Din acest motiv, se va merge către priorităţi relativ  facil de gestionat, care se pretează la proiecte cu valoare mare. Mă aştept să văd din nou finanţări pentru poli de creştere, poli de dezvoltare urbană, lucrări de infrstrastructură, dar şi  finanţări pentru IMM-uri şi, probabil, într-o formă sau alta, centre de inovaţie şi cercetare - legată în primul rând de dezvoltarea tehnologică.

Dragoş Jaliu, partner, fonduri-structurale.ro

Utilitatea unor priorităţi cuprinse în pro­gramele operaţionale e strâns legată de impactul proiectelor finanţate. Şi această utilitate poate fi corect apreciată la ceva timp după încheierea perioadei financiare curente, în era „evaluării ex-post, după 2015“, atunci când, de exemplu, mergând cu maşina pe o rută reabilitată prin fonduri europene constatăm că suntem singurii participanţi la trafic. Sau, mai grav, atunci când întrebând lumea de ce stă la coadă la agenţia de ocupare a forţei de muncă, primim răspunsuri de genul „Dom’le, aici se dă ajutor de şomaj pentru cei calificaţi prin proiectele POSDRU din perioada financiară trecută“. Este o imagine apo­caliptică a impactului fondurilor eu­ropene, una pe care criticii politicii de coeziune o consideră nu departe de realitate. Nu ne-am dezvăţat de croit proiecte pe principiul „îţi trebuie, nu îţi trebuie, scrii un proiect“. Am fi în stare să scoatem bordurile proaspăt rânduite ca să le înlocuim cu altele la fel de noi, care au elemente de identitate vizuală frumos aşezate conform cerinţelor. 

Pagina 1 din 2
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Cancan

Animal Zoo

EVZ Monden

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.