Vânzarea forţată a imobilelor care stau drept garanţii la credite adânceşte deficitul de refinanţare

1 decembrie 2010, 13:55 de CAPITAL

Ultima modificare în 1 decembrie 2010, 15:55

Vânzarea forţată a imobilelor constituite în garanţii la împrumuturile care au ajuns la maturitate ar adânci deficitul de refinanţare, adică diferenţa dintre valoarea împrumuturile şi valoarea activelor care le garantează, accentuând presiunea asupra valorii de piaţă a celor din urmă, este de părere Cristian Ustinescu, directorul departamentului de investiţii al DTZ Echinox.

„Problema cu care se confruntă segmentul investiţiilor imobiliare din România este lichiditatea scăzută. Dacă 2009 a fost un an al contabilizării expunerii băncilor pe segmentul imobiliar, când acestea au făcut o situaţie a împrumuturilor, au constituit provizioane şi au amânat termenele de rambursare, respectiv au transferat parte din credite unor filiale din jurisdicţii cu o politică de provizionare mai permisivă, anul acesta băncile au recurs la măsuri mai ferme şi mai drastice, lichidând proprietăţi“, menţionează Ustinescu.
Câteva dintre exemplele cele mai elocvente sunt Tiago Mall Oradea, terenul din Buftea al Raiffeisen Bank şi City Mall, în curs de lichidare.
Atitudinea instituţiilor de credit faţă de împrumuturile ajunse la maturitate diferă semnificativ şi în funcţie de performanţă garanţiilor, cele mai expuse fiind proprietăţile secundare care, pe lângă devalorizare, întâmpina dificultăţi şi în fluxul de numerar. Se regăsesc aici centrele comerciale secundare, care nu sunt ancorate de retaileri puternici sau clădirile de birouri care, datorită locaţiei descentralizate sau a calităţii finisajelor şi a dotărilor tehnice nu au atins un grad satisfăcător de închiriere. Ustinescu se aşteaptă ca în 2011 să apară lichidări, cu precădere în această categorie.
Deficit de 245 mld. dolari
DTZ Research estimează că, la nivel mondial, deficitul de refinanţare totalizează 245 mld. dolari pentru următorii trei ani (2011-2013). Acest decalaj este definit ca diferenţă dintre soldul împrumuturilor garantate cu proprietăţi comerciale care vor ajunge la maturitate şi fondurile disponibile pentru refinanţarea acestora.
Raportul arată că Europa are cea mai mare expunere, cumulând 51% din deficit (126 mld. dolari), urmată de Asia Pacific cu 29% (70 mld. dolari) şi SUA cu 20% (49 mld. dolari).
Analizând statele individual, cel mai mare decalaj în cifre absolute îl înregistrează Japonia (70 mld. dolari), urmată de Marea Britanie (54 mld. dolari), SUA (49 mld. dolari) şi Spania (33 mld. dolari). Celelalte pieţe, inclusiv Germania şi Franţa, au valori absolute ale deficitului de finanţare mai mici de 10 mld. dolari. Relativ la dimensiunea pieţelor lor, multe ţări europene mai mici au decalaje semnificative de finanţare, în special Irlanda.