Cel mai nou proiect al guvernului este reprezentat de stimularea creditării în sectorul agricol. Acest program prezintă, însă, câteva probleme. Preşedintele Agrostar, Ştefan Nicolae, a confirmat câteva dintre inadvertenţele semnalate de capital.ro. Preşedintele LAPAR, Adrian Rădulescu, unul dintre iniţiatorii proiectului, consideră că certificatele de depozit nu ridică mari probleme.

Potrivit proiectului de guvern, producătorii vor depozita grâul în silozuri, pentru a primi un „certificat de depozit”. Denumirea poate suna cunoscută pentru cei obişnuiţi cu instrumentele de economisire din domeniul bancar, dar nu este deloc aşa. În cazul de faţă, depozitul este unul palpabil, în care se aduc mărfuri.

Ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, spune că fermierii pot aduce grâul imediat după recoltare, pentru a putea primi certificatul. Cu acest „certificat de depozit”, garantat de Fondul de Garantare a Creditului Agricol, se pot duce la o bancă pentru a putea lua un credit bancar garantat de stat. Pe schema oficială a proiectului, fermierul nu mai este nevoit să vândă grâul imediat, la preţuri mici, pentru a putea obţine banii necesari. Certificatul de depozit se acordă doar pentru depozitarea grâului, iar în momentul în care grâul este vândut, se pierd şi drepturile de garantare.

Prima problemă: corectitudinea evaluării

Ministrul spune că, la aducerea grâului, acesta este analizat şi evaluat, pentre a se înscrie cantitatea corectă în certificat. Aici apare prima problemă, întreţinută de suspiciunile de corupţie. Există riscul de a apărea cantităţi în plus sau o calitate a grâului superioară celei reale.

A doua problemă: silozurile preferenţiale

Potrivit ministrului Ilie Sârbu, se va face publică în curând o listă cu depozitele şi silozurile agreate din ţară. Nu se ştie încă pe ce criterii vor fi selectate acestea şi cine se va ocupa de centralizarea datelor, cel puţin la nivel judeţean. Astfel, există riscul de a figura pe listă depozite care încă nu s-au construit, în timp ce anumite depozite pot să nu figureze.

De asemenea, nu se specifică clar obligativitatea sau nu a depozitării grâului în acelaşi judeţ în care este suprafaţa de producţie. Dacă această chestiune se va clarifica sub forma obligativităţii păstrării producţiei în judeţ, atunci vor fi afectaţi producătorii care se află lângă un siloz dintr-un judeţ alăturat. Ştefan Nicolae, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Agricultură Agrostar, ne-a declarat că această problemă va fi rezolvată numai atunci când vor fi gata normele metodologice.

Şeful Agrostar a semnalat faptul că o parte dintre licenţele acordate depozitelor agreate pot fi date pe „prietenii politice” şi în funcţie de relaţiile pe care fiecare proprietar de depozit le are la direcţia judeţeană de profil. Astfel, ar putea exista o serie de silozuri cu condiţii mai bune de păstrare care să nu fie licenţiate.

Referitor la silozuri, Adrian Rădulescu de la LAPAR spune că nu vor fi probleme. „Avem un formular foarte simplu. Doar se bifează nişte căsuţe. Ce fel de siloz este? Din metal sau din beton? Ce fel de condiţii de păstrare are? Orice siloz cu pretenţii trebuie să aibă un punct de recepţie bine pus la punct, în care să se poată tria grâul după umiditate, calitate. Trebuie să aibă instalaţii de ventilaţie, un gradator autorizat. Sunt mai multe criterii pe care trebuie să le îndeplinească. Formularele nu sunt făcute în funcţie de calitatea instalaţiilor. Se specifică doar dacă există şi, bineînţeles, trebuie să fie funcţionale. Este imposibil să fie acordate licenţele pe prietenii politice”, a apreciat el.

A treia problemă: stabilirea preţului

Ministrul Ilie Sârbu consideră că preţul ce urmează să fie înscris pe certificat va fi calculat în funcţie de preţul de pe burse, precum şi de consiliul de administrare a fondului de garantare. Preţul înscris pe certificat poate fi altul faţă de cel la care va fi grâul valorificat. Predictibilitatea preţului va fi dată de cât de bun a fost anul agricol.

De altfel, preşedintele Agrostar, Ştefan Nicolae a atras atenţia asupra faptului că nimeni nu poate garanta producătorului ce fel de preţ va putea obţine la valorificarea grâului.

A patra problemă: gajul prea mare

Ministrul a precizat că împrumutul ar putea reprezenta undeva între 70-80% din valoarea certificatului de depozit. Aceasta este însă explicaţia lui Ilie Sârbu. Realitatea, în termeni bancari, este următoarea:dacă la un gaj de 100 lei se acordă un împrumut de 70 lei, asta înseamnă că gajul acoperă 140% din valoarea creditului. Pentru 80% din valoarea certificatului, pe acelaşi calcul, gajul reprezintă 125%. Aşadar, gajul ar trebui să acopere 125-140% din valoarea împrumutului.

Aceste informaţii sună extrem de bine pentru bănci, deoarece creditul va avea un risc mai scăzut dat fiind cuantumul ridicat al gajului. Cuantumul banilor din procentul de peste 100% mai este suficient pentru a acoperi eventualele diferenţe de preţ între momentul emiterii certificatului şi cel al valorificării. Adică exact o parte a riscului. Problema va fi însă pentru beneficiarul creditului, care va obţine o sumă mai mică.

A cincea problemă: modificarea momentului de reper

Ministrul a declarat că fermierul nu mai este obligat să-şi vândă grâul în vară, după recoltă, când este foarte ieftin, putând astfel să-l vândă în toamnă, pentru a obţine un preţ mai bun. Pe hârtie sună bine, dacă ne uităm le preţul grâului pe judeţe din anul trecut, în vara şi apoi în toamnă. Dar preţul mic din vară era în primul rând motivat de faptul că toată lumea căuta să îl vândă atunci, iar în toamnă grâul din piaţă era mai puţin. Pe această schemă, aproape nimeni nu va mai vinde grâul în vară (când preţul ar putea, astfel, să fie ridicat) şi aproape toţi vor încerca să-l vândă în toamnă. Astfel, momentul de reper al preţului mic se va deplasa din vara în toamnă.

Referitor la fluctuaţiile de preţ, Rădulescu de la LAPAR a precizat că „ministrul s-a referit în fapt la perioada de toamnă-iarnă. Preţul grâului este foarte mic la recoltare, se menţine la o cotă mică până în septembrie-octombrie, după care începe să crească, până când ajunge în mai la un preţ foarte mare. Apoi, în iunie, preţul se părbuşeşte brusc, deoarece a apărut în piaţă grâul nou. Astfel, îl poate vinde, în următoarele 12 luni, când doreşte”.

Deşi exemplele ministrului Agriculturii au fost numai bazate pe grâu, premierul Emil Boc a explicat că programul se aplică şi în cazul altor produse agricole.

UPDATE1 – Ştefan Nicolae: „O piaţă la negru de 2 miliarde euro”

Ştefan Nicolae, preşedintele Federanţiei Naţionale a Sindicatelor din Agricultură Agrostar, ne-a declarat că noul proiect al guvernului de creditare în agricultură este unul bun, „fiind aplicat cu succes în alte state europene, dar momentan este târziu şi incomplet. În primul rând, suntem deja în a doua săptămână de recoltare şi este foarte posibil ca unii producători să fi vândut deja grâul. În al doilea rând, măsura este incompletă, deoarece nu se specifică clar ce se întâmplă cu costurile de depozitare. Există depozite energofage, care au aşadar costuri mari. Trebuie avut în vedere şi acest lucru”.

Nicolae a mai adăugat că „în toată Uniunea Europeană se practică un TVA de 5% pe toată filiera fermier – procesator – comerciant de pâine. În prezent, cota aplicată la noi este de 19%. Aici văd eu  posibilitate de evaziune, deoarece unii vând grâul de la o firmă fantomă la alta, pe care în final le închid şi-şi deduc TVA-ul la ultima firmă, raportând în acte alte cantităţi decât cele reale. În aceste momente, 60% este la negru şi vorbim despre o piaţă de 2 miliarde de euro”.

UPDATE2 – Adrian Rădulescu: „Certificatul are o valabilitate de 360 de zile”

Adrian Rădulescu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), chiar omul care a propus ministrului Agriculturii proiectul certificatelor de depozit, consideră că „aplicarea sa va avea o funcţie importantă în combaterea evaziunii fiscale, în aducerea la suprafaţă a veniturilor din subteran”.

Rădulescu a menţionat că certificatul are o durată de valabilitate de 360 de zile, timp în care depinde de producător când îşi va vinde marfa. Ideea acestui tip ce proiect este aceea că fermierul nu mai este nevoit să-şi vândă marfa imediat. De exemplu, dacă a contractat anul trecut un credit pe 360 de zile, pe care trebuie să îl achite în septembrie – să zicem – nu mai este obligat să-şi vândă rapid marfa pentru a putea acoperi creditul. Acum poate să aducă acest certificat de depozit şi să nu mai vândă grâul la un preţ minim. Astfel, poate să ia un credit de refinanţare şi apoi să vândă grâul din depozit când o găsi în piaţă un preţ bun”.

UPDATE3 – Tot proiectul este în pericol de anulare

Surse din piaţă, care doresc să-şi păstreze anonimatul, ne-au declarat că tot proiectul se poate clătina, deoarece Comisia Europeană nu îl priveşte cu ochi buni. Concret, europenii consideră că schema financiară este un altfel ajutor de stat. Deşi în alte state europene sistemul se practică, în notificarea trimisă la Ministerul român al Agriculturii s-ar fi specificat faptul că acest sistem nu a fost convenit în momentul aderării.

Am încercat să obţinem o poziţie pe această temă, precum şi clarificări, de la Direcţia Generală Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale din cadrul Ministerului Agriculturii. Nu am primit în cursul zilei de 2 iulie niciun răspuns.

Te-ar putea interesa și: