Raiffeisen Bank a încheiat primul contract de finanţare în cadrul programului „Primul Siloz”, echivalentul pentru agricultură al programului „Prima Casă”, diferenţa dintre cele două programe fiind aceea că băncile acceptă o garanţie cu valoare variabilă, care le poate aduce pierderi sigure.

„Finanţarea, în valoare de 5 milioane de lei, a fost acordată unor producatori agricoli din grupul Cerealcom Dolj, pe baza unor certificate de depozit emise de depozitarii licentiaţi”, se spune într-un comunicat al Raiffeisen Bank.

Conform normelor metodologice ce reglementează programul „Primul Siloz”, „deţinătorul certificatului de depozit sau creditorul gajist păgubit primeşte contravaloarea seminţelor de consum înscrise în certificatul de depozit de la Fondul de Garantare a Creditului Rural – IFN – SA, după ce restituie certificatul de depozit şi talonul de gaj acestuia în original. Contravaloarea seminţelor de consum se calculează la preţul de despăgubire valabil la data solicitării deponentului a restituirii de către depozitar a seminţelor de consum”.

Potrivit datelor furnizate de către Institutul Naţional de Statistică, evoluţia preţului grâului în decursul unui an este foarte mare, putând ajunge de la o scădere de 20 de procente (septembrie 2008 – septembrie 2009) până la 40 de procente (martie 2008 – martie 2009). Asta înseamnă că dacă un fermier nu îşi mai poate plăti ratele, la executarea garanţiei banca poate pierde câteva zeci de procente din valoarea acelei garanţii.

Programul „Primul Siloz” permite fermierilor ca, în schimbul depozitării într-un siloz a cerealelor, să primească un certificat ce constituie garanţia pentru a obţine un credit de la băncile înscrise în program. Astfel, fermierul îşi poate finanţa viitoarea recoltă, iar băncile îşi recuperează banii prin valorificarea cerealelor depuse în siloz. Pe de altă parte, băncile îşi asumă riscul de piaţă, respectiv de scădere a preţului cerealelor faţă de valaorea la care au acordat creditul.

Problema este că în România nu există o piaţă instituţionalizată a cerealelor care să stabilească un preţ. „Preţul se stabileşte prin cerere şi ofertă, dar nu în baza unei platforme de tranzacţionare, ci pur şi simplu întrebând cu cât îl vinde şi, dacă eşti interesat, îl cumperi”, a declarat pentru capital.ro Adrian Rădulescu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.

Oricum ar fi însă stabilit preţul grâului, ideea este că de la data depunerii în silozuri, la începutul toamnei, acesta scade spre sfârşitul ciclului anual de producţie, astfel încât băncile riscă să se trezească în braţe cu o garanţie care şi-a pierdut din valoare.

Până în momentul de faţă, Fondul de Garantare a Creditului Rural a semnat un protocol de colaborare pentru programul „Primul Siloz” cu trei bănci, respectiv BRD, CEC şi Raiffeisen.

DETALII:
Evoluţiua preţului grâului, potrivit datelor furnizate de către Institutul Naţional de Statistică, o puteţi vedea aici (pagina 32).

Te-ar putea interesa și: