După două amânări consecutive cerute de bănci şi dictate de FMI, din octombrie ar trebui să intre în vigoare modificările aduse la legea clauzelor abuzive. Cel mai probabil însă, fie acest lucru nu se va întâmpla, fie schimbările în sprijinul consumatorului vor fi mult atenuate
Peste doar două săptămâni ar trebui să intre în vigoare două articole care modifică semnificativ legea clauzelor abuzive.
În primul rând, de luna viitoare, ar trebui ca, în condiţiile în care instanţele constată că o anumită clauză este abuzivă, acea clauză să fie eliminată din toate contractele care o conţin.
În al doilea rând, cele două noi articole de lege aduc schimbări şi în ceea ce priveşte etapele procesuale. Mai clar, procesele pe tema clauzelor abuzive ar urma să se desfăşoare doar în două faze, fiind judecate pe fond la Tribunale şi în apel la curţile de apel. Aşa ar trebui să se întâmple, însă, cel mai probabil, schimbările nu vor avea loc, mai ales că ele au mai fost amânate de două ori la insistenţele băncilor, susţinute şi de Fondul Monetar Internaţional, cel mai important creditor extern al statului român. Comunitatea bancară a cerut modificarea legii, având în vedere pierderile potenţiale pe care le-ar putea suporta.
Aplicarea celor două texte este obligatorie pentru România, dat fiind faptul că fac parte dintr-o directivă europeană ce trebuia implementată complet încă de la 1 ianuarie 2007.
Deşi trebuiau să intre în vigoare cu restul noului Cod de procedură civilă, la 15 februarie, modificările au fost prorogate de două ori.
Deocamdată, cu doar câteva zile rămase până la aşteptatele modificări, nimeni nu ştie nimic sigur. Oficialii nu exclud însă posibilitatea unei noi amânări ori a unei modificări substanţiale de conţinut în sensul doleanţelor exprimate de bănci. „Există discuţii despre cum ar trebui să sune cele două texte. Să rămână în varianta aceea, să vină cu modificări sau să fie amânate. Nu s-a luat o decizie de amânare. Se poate să se adopte textele într-o variantă modificată sau pot intra aşa cum sunt acum în vigoare. Dat fiind termenul foarte scurt, dacă se va aduce vreo modificare, se aduce prin ordonanţă de urgenţă. Dacă nu se intervine în niciun fel, intră în vigoare cum sunt acum “, spune Aurel Moţiu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei.
Mai multe bănci din România au fost implicate în procese privind existenţa unor clauze abuzive în contractele de credit, o parte dintre litigii fiind pierdute de instituţiile de credit.
Dacă modificările amintite mai sus ar intra în vigoare în actuala formă, efectele unui  eventual proces pierdut de o bancă se vor răsfrânge asupra unei bune părţi din sistemul bancar, în condiţiile în care contractele de credit sunt contracte asemănătoare, de multe ori chiar identice, de la o bancă la alta.   

Dacă voi nu ne vreţi, noi vă vrem
Unul dintre cele două puncte fierbinţi în discuţiile pe marginea legii clauzelor abuzive îl reprezintă instanţele de a căror competenţă ţine judecarea acestor procese. Bancherii susţin că aceste litigii ar trebui rezolvate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – având în vedere că, spun ei, aceasta este singura instanţă care poate da o soluţie unitară la nivel naţional – în timp ce textul unuia dintre cele două articole noi precizează că speţele care ţin de legea clauzelor abuzive se vor judeca, pe principiul tur-retur, la tribunale şi la curţile de apel. Numai că, chiar dacă propunerea bancherilor va fi acceptată ca literă de lege, ea se va lovi chiar de refuzul celor care ar trebui să judece, adică  al magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. „Înalta Curte nu vrea să ajungă litigiile la dumnealor. S-a urmărit o degrevare chiar la cererea Înaltei Curţi, să îşi îndeplinească rolul. Şi e o poziţie normală“, continuă secretarul de stat Moţiu.
În aceste condiţii, apare o variantă de mijloc, şi anume judecarea proceselor în instanţe specializate, mai precis la tribunalul Comercial. Numai că şi de această dată este o problemă, întrucât aceste Tribunale nu au fost încă înfiinţate şi nici nu se ştie dacă vor apărea până la finele acestui an.  „Există o discuţie şi cu Tribunalul Comercial Bucureşti. Dacă se înfiinţează în toamna asta, poate există şi opţiunea să soluţioneze asemenea cauze, cu judecători specializaţi, să existe un training al lor“, spune reprezentantul Guvernului.   

BNR: Clauzele abuzive nu sunt acceptabile
Banca Naţională, pe de altă parte, a început să adopte o poziţie ceva mai echilibrată, după ce a susţinut cu mai multe ocazii poziţia bancherilor. Astfel, viceguvernatorul Bogdan Olteanu este mai nuanţat decât guvernatorul Isărescu, care a afirmat recent că persoanele care au semnat contracte de credit trebuie să şi le asume, indiferent dacă acele contracte conţin şi clauze abuzive.
„Nu există clauze abuzive acceptabile, orice clauză abuzivă trebuie eliminată de îndată din orice contract, între orice părţi, în condiţiile şi procedurile stabilite de lege, iar cel care a beneficiat de pe urma clauzei abuzive bineînţeles că este dator, în condiţiile legii, să despăgubească pe cel care a fost păgubit“, a afirmat Bogdan Olteanu.  

4,5 milioane de persoane fizice au contracte de credit cu băncile din România. Cea mai mare parte a acestora au luat împrumuturi de nevoi personale

Orice clauză abuzivă trebuie eliminată de îndată din orice contract, între orice părţi, în condiţiile şi procedurile stabilite de lege.
Bogdan Olteanu, viceguvernator BNR

Nu s-a luat o decizie de amânare. Se poate să se adopte textele într-o variantă modificată sau pot intra aşa cum sunt acum în vigoare.
Aurel Moţiu, secretar de stat, MJ
"Acest articol a apărut în ediţia print numărul 38 a revistei Capital din săptămâna 23 -29.09.2013"


Te-ar putea interesa și: