"Cu ură şi cu răzbunare, dl. Ministru Popa, alături de colegii săi de partid, dl. Dragnea şi d-na Dăncilă, au tăiat drastic din locurile la admitere ale celor mai vechi şi mai prestigioase universităţi românesti, universităţile din Consorţiul Universitaria, şi le-au împărţit cu generozitatea boierilor medievali noilor cetăţi de scaun ale învăţământului universitar românesc. Este lipsită de orice justificare raţională scăderea arbitrară a numărului de locuri repartizate Universităţii din Bucureşti pentru anul universitar 2018 – 2019, pe toate cele trei cicluri de studii", se arată într-o scrisoare deschisă transmisă de rectorul Mircea Dumitru.

Potrivit acestuia, la studiile de licenţă, Universitatea pierde 60 de locuri faţă de anul precedent, la master sunt alocate cu 334 de locuri mai puţin, iar l-a doctorat, au fost "tăiate" 59 de locuri, cu 17% mai puţin decât în anul universitar 2017-2018.

Mircea Dumitru precizează că pierderea acestor locuri însemană bani mai puţini la bugetul Universităţii. Astfel, la doctorat, reducerea va avea un impact de peste 3,6 milioane de lei, în timp ce la master şi la licenţă, suma pe care instituţia de învăţământ o va pierde este de 5,4 milioane de lei.

"Trebuie să le spunem studenţilor noştri, absolvenţi de licenţă sau de master (…) că din grija partidului, începând din toamnă, locurile lor se duc la universităţi locale, înfiinţate după 1989, universităţi al căror prestigiu abia dacă poate trece dincolo de limitele propriei regiuni. Şi atunci, nu putem decât să le facem o “modestă propunere” studentelor şi studenţilor noştri: din toamnă, să se ducă să îşi facă masteratul sau doctoratul la tractoare, păduri sau ingineria motostivuitoarelor. Fără ifose de ştiinţe umaniste. Oricum, pentru a conduce România, îţi trebuie, mai nou, diplomă de inginer, luată de la universităţi de anticameră politică", mai reiese din scrisoarea rectorului", mai reiese din scrisoarea rectorului.

Din Consorţiul Universitaria fac parte cinci dintre cele mai vechi universităţi din ţară: Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea din Bucureşti.

Reacţia Ministerului Educaţiei: La Universitatea Bucureşti poate fi admis oricine, cu scopul ca instituţia să încaseze finanţarea

MEN reacţionează după ce rectorul Universităţii Bucureşti a transmis o scrisoare deschisă în care spunea că locurile de la această instituţie de învăţământ au fost tăiate. Ministerul susţine că la instituţia de învăţământ poate fi admis oricine, cu scopul ca Universitatea să încaseze finanţarea.
 

Instituţia precizează că domeniile prioritare de dezvoltare a României sunt: Bioeconomia; Tehnologia informaţiilor şi a comunicaţiilor; Energie, mediu şi schimbări climatice; Eco-nanotehnologii şi materiale avansate şi Sănătatea.

"Numeroase studii şi analize – inclusiv cele realizate în cadrul Raportului de audit al performanţei realizat de Curtea de Conturi a României, Raportului privind analiza funcţională a sectorului învăţământului superior realizat de Banca Mondială, cât şi în cadrul proiectului România Educată – ajung la o concluzie comună şi anume aceea că structura instituţională şi cea a ofertei educaţionale nu sunt corelate cu nevoile pieţei muncii. Din aceste studii reiese că peste 56% dintre programele oferite aparţineau ştiinţelor socio-umaniste (sursa ARACIS, 2017)", explică instituţia.

Potrivit sursei citate, "urmare a alocării a 8% din locurile la licenţă şi a 12,5% din locurile la programele de studii de master pentru susţinerea domeniilor prioritare de dezvoltare a României, universităţile care nu aveau în portofoliu preponderent astfel de programe au suferit în acest an o uşoară diminuare a locurilor repartizate".

"O altă problemă identificată în analizele, rapoartele şi studiile luate în considerare: „derapajele” universităţilor de la buna guvernanţă", arată ministerul, dând exemplu Universitatea Bucureşti.

"În anul universitar 2017 – 2018, are un portofoliu de 106 programe de studii universitare de licenţă, din care însă 80 de programe au un număr de studenţi bugetaţi cuprins în intervalul 20 – 40 studenţi bugetaţi/an de studiu, 65 programe de studii au un număr de studenţi mai mic de 20 studenţi bugetaţi/an de studiu şi 36 de programe cu mai puţin de 10 studenţi bugetaţi/an de studiu, în condiţiile în care sustenabilitatea financiară impune un minim de 40 de studenţi/an de studiu", se precizează în comunicatul de presă.

Ministerul Educaţiei susţine că în ce priveşte studiile de master, cifrele sunt "îngrijorătoare": "în anul universitar 2017 – 2018, Universitatea din Bucureşti are un portofoliu de 190 programe de studii universitare de master, din care însă 44 de programe au un număr de studenţi bugetaţi cuprins în intervalul 20 – 25 studenţi bugetaţi/an de studiu, 144 programe de studii au un număr de studenţi mai mic de 20 studenţi bugetaţi/an de studiu şi 86 de programe cu mai puţin de 10 studenţi bugetaţi/an de studiu, în condiţiile în care sustenabilitatea financiară impune un minim de 25 de studenţi/an de studiu".

"Cu privire la locurile/granturile finanţate de la bugetul de stat pentru studii universitare de doctorat, din datele publice ale Universităţii din Bucureşti reiese că din cei 1.551 doctoranzi înmatriculaţi în perioada 2010-2013, doar 726 (46,81%) au obţinut până la această dată titlul de doctor. Pentru restul, Universitatea din Bucureşti a primit doar finanţarea în valoare de 20.366.233 lei, aferentă intervalului 2010-2013. Este adevărat că pentru doctoranzii înmatriculaţi în anul 2013, mai există probabilitatea ca aceştia să susţină teza de doctorat în urma prelungirilor şi perioadelor de graţie acordate de legislaţia în vigoare, în timp ce studenţii înmatriculaţi în anul I de studii în anul 2010 au depăşit deja termenul maxim de 7 ani şi au o rată de succes de doar 61% . Cu siguranţă, aceste rezultate nesatisfăcătoare pot fi puse pe seama exigenţei conducătorilor de doctorat din această instituţie de învăţământ superior de prestigiu, dar considerăm că ar fi fost oportun ca această exigenţă sporită să fie aplicată încă de la momentul susţinerii examenului de admitere la studiile universitare de doctorat", transmite Ministerul Educaţiei.

"Altfel, din analiza datelor publice ale Universităţii din Bucureşti pare mai degrabă că la examenul de admitere poate fi declarat admis oricine, doar cu scopul ca universitatea sa încaseze finanţarea corespunzătoare. În contextul celor prezentate anterior pentru ciclurile de studii de licenţă şi masterat, deducem că în cadrul Universităţii din Bucureşti sunt dezvoltate mai degrabă programe pentru a crea norme pentru cele 1.267 de cadre didactice titulare, decât pentru a răspunde cerinţelor pieţei muncii cu privire la absolvenţi", mai susţine instituţia.

Sursa citată menţionează că raportul dintre numărul de cadre didactice titulare şi numărul de norme este mult sub 0.7 (0,49), limita minimă impusă de ARACIS pentru a acredita programele de studiu ale unei universităţi, precizând că "deşi acest raport este de ani buni mult sub limită, ARACIS a acordat acestei instituţii de învăţământ superior, la cea mai recentă evaluare instituţională, calificativul „Grad de încredere ridicat”. Considerăm că, aşa cum prevede şi Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, aplicarea regulilor trebuie să se facă unitar şi în mod egal, fără discriminări între universităţi".

"În plus, se remarcă faptul că, în perioada 2014-2016, Universitatea din Bucureşti a ajuns să primească pentru studiile universitare de doctorat finanţări-record de până la 23% din întreaga finanţare a universităţii, datorită numărului mare de locuri bugetate atribuite, în condiţiile în care media naţională era de 12-13%. Un alt element ce trebuie remarcat este legat de numărul relativ scăzut al studenţilor cu taxă din cadrul acestei universităţi, ceea ce conduce la o diminuare a locurilor bugetate în anii superiori ca urmare a abandonului şcolar, rezultând o irosire de către universitate a locurilor alocate iniţial pentru admitere. În concluzie, repartizarea locurilor/granturilor pentru studiile universitare de licenţă, master şi doctorat, finanţate de la bugetul de stat în anul universitar 2018 – 2019, nu s-a făcut pe criterii politice, Ministerul Educaţiei Naţionale urmărind doar susţinerea domeniilor prioritare de dezvoltare a României", este concluzia ministerului.

Te-ar putea interesa și: