Într-un comunicat, FMI face bilanţul unei misiuni de două săptămâni la Budapesta pentru a analiza situaţia finanţelor publice din Ungaria.
‘Mediul internaţional favorabil a contribuit la atenuarea presiunilor de refinanţare pentru guvernul’ ungar, dar ‘perspectivele economice pentru Ungaria rămân dificile’, a afirmat FMI.
El se aşteaptă la o stagnare a economiei ungare în 2013, ‘cu o contribuţie modestă a exporturilor’.
‘Economia se află în a doua recesiune în spaţiu de patru ani, cu scăderi în consum şi investiţii, în timp ce nivelul şomajului rămâne ridicat’, a subliniat instituţia monetară cu sediul la Washington.
Ea recunoaşte că deficitul bugetar a fost redus în mod ‘semnificativ’, dar remarcă în acelaşi timp că măsurile aplicate au afectat climatul investiţional.
FMI se referă la metodele ‘neortodoxe’ ale guvernului lui Viktor Orban, caracterizate prin măsuri ad-hoc de a reduce gradul de îndatorare a ţării, ca creşterea impozitelor pentru persoane fizice şi întreprinderi, în special firme străine.
Pentru FMI, ‘o nouă politică economică este necesară pentru a asigura o ajustare bugetară sustenabilă pe termen mediu, astfel încât să stimuleze creşterea şi încrederea, să redreseze sectorul financiar – lovit de impozite specifice – şi să promoveze reforme structurale’.
Numai o astfel de politică ar fi susceptibilă, potrivit FMI, ‘să redemareze potenţialul economiei ungare’.
În timpul crizei financiare din 2008-2009, Ungaria a scăpat de faliment datorită unei linii de credit de 20 de miliarde de euro de la FMI, Banca Mondială şi Uniunea Europeană /UE/. Budapesta are încă de rambursat aproximativ 5,5 miliarde de euro până la sfârşitul lunii octombrie 2014.
În noiembrie 2011, confruntat cu slăbirea monedei ungare, forintul, faţă de euro, guvernul a fost nevoit să ceară o linie de credit de 15 miliarde de euro de la FMI şi UE. Discuţiile au început pe 17 iulie 2012, dar nu au fost încă reluate.
SURSA: Agerpres
