Percepţia potrivit căreia oamenii din mediul rural nu sunt interesaţi de alte modalităţi de plată în afară de numerar pare să fie contrazisă într-un sector cu totul neaşteptat: agricultura.

Agricultorii nu sunt atât de străini de formele de plată electronice cum am fi tentaţi să credem. Autorităţile distribuie către firme subvenţiile şi fondurile europene în conturi bancare, unele având şi card ataşat, iar multe firme din acest sector rulează sume semnificative prin conturile bancare. Mai mult, în mediul rural au pătruns deja şi produse financiare mai complexe, cum este cardul de firmă, chiar dacă momentan reţeaua de acceptare este limitată.

Să luăm exemplul lui Vali, administratorul unei firme din judeţul Giurgiu care exploatează în jur de 700 de hectare, care spune că are deja 2 carduri business şi se gândeşte serios să îşi mai facă unul la o a treia bancă.

"Am card pentru firmă de foarte mulţi ani, l-am şi reînnoit prin 2012. Pe cel de-al doilea am început să îl folosesc mult mai des, că m-am obişnuit şi mi-au explicat copiii şi contabilul de ce mă ajută. Acum am două carduri la două bănci diferite şi mă gândesc să îmi mai iau unul la o a treia bancă. Îmi place că am opţiunea de a avea acces oricând la banii din oricare cont", spune omul de afaceri care locuieşte într-un sat cu circa 1.500 de locuitori.

"Azi aproape toată lumea are POS"

O declaraţie contrazisă de cifrele privind infrastructura de POS-uri instalate în România, dar de care Vali pare foarte sigur. "Folosesc cardul de câteva ori de fiecare dată când mă duc în oraş sau în Bucureşti, pentru motorină, piese, materiale de construcţii, tot felul de chestii. Nu mi se pare că am prea multe restricţii. Chiar şi magazinul din comună are POS de vreun an, dar de acolo nu am ce să cumpăr pentru firmă."

La ce îl ajută cardul? "Sumele pe care le facturez sunt foarte mari, iar banii intră direct în cont. Deci ca să am acces la bani fie trebuie să mă duc la bancă să scot, fie folosesc cardul pentru plăţi sau retrag de la bancomat. Dar ştiu că mă costă să scot bani de pe card, aşa că fac asta doar când este urgent şi nu pot plăti decât cu numerar. La un moment dat am plătit chiar şi online, că aveam o factură restantă la Enel care trebuia plătită şi ştiam că nu o să ajung în următoarele zile în oraş", explică antreprenorul giurgiuvean.

Cardul pentru cumpărături zilnice, tranzacţii pe internet pentru sume mari

Omul de afaceri spune că, de obicei, plăteşte cu cardul cumpărăturile uzuale, cu valoare sub 1.000 lei, întrucât se întâmplă mai rar să aibă nevoie să cumpere de valori mai mari. "Plătesc mai mult când mă duc la Bucureşti şi am nevoie să cumpăr rapid. Sunt situaţii urgente, când trebuie să aduc o piesă pentru că stau salariaţii degeaba. În rest, lucrez foarte mult cu facturi. Îngrăşămintele sau ierbicidele sau seminţele trebuie să le plătim în avans sau pe baza unui contract care prevede plata la următoarea recoltă. Mi-a luat ceva timp, că nu mai văd bine, dar acum fac ordinele de plată pentru facturile mari pe calculator, pentru că e mai ieftin decât să mă duc la bancă".

Suntem tentaţi să considerăm mediul rural ca fiind la zeci de ani în urma marilor oraşe ca şi dezvoltare. Generalizăm şi, de multe ori, nu dăm ocazia oamenilor "de la ţară" să ne contrazică. E adevărat că mai sunt multe de făcut, însă exemplul lui Vali arată că lucruile merg în direcţia bună.   

Te-ar putea interesa și: