“Cred mai mult în potenţialul României decât în cel al altor ţări. Aici aveţi ploi ca în Olanda, ploi care sunt bune pentru porumb, pentru lucernă, pentru hrana vitelor. De asta am ales locul ăsta, pentru ploi. Am început să construim aici de la zero anul trecut, în septembrie – octombrie. Am început cu un hectar, iar acum avem 11.000 de hectare în jurul judeţului Alba”, a spus principalul acţionar şi administratorul DN Agrar Group Alba, Jan De Boer.
Olandezii au studiat mai multe ţări din Estul Europei, de la Ungaria, Bulgaria şi până la Cehia, dar au ales pentru dezvoltarea proiectului zona Gârbova de Sebeş, judeţul Alba. “Am început alături de soţia mea cu 30 de vaci în Olanda, iar acum avem trei ferme în Germania, fiecare având câte 1.500 de vaci. Din 2007 am început să planific această investiţie şi m-am uitat la mai multe ţări”, a povestiti Jan De Boer.
Astfel, în urmă cu aproximativ un an au demarat lucrările, iar în prezent, la ferma de la Gârbova sunt 1.150 de vaci. Planurile olandezilor sunt însă de dezvoltare, vor ca anul viitor să ajungă la 1.700 de capete, iar în 2013, unitatea să numere 2.500 de vite.
Investiţia totală la Gârbova, 12 milioane euro
Olandezii au cheltuit până acum opt milioane de euro, dar până la finalul proiectului vor mai investi încă patru milioane de euro. “Până acum am cheltuit peste patru milioane euro pentru construcţia clădirilor, iar restul pentru achiziţia animalelor. În anii următori vom mai investi patru milioane euro pentru două grajduri şi achiziţia a încă o mie de animale”, a spus Sorin Anderco, directorul general al DN Agrar Group.
Vacile care au populat ferma din Gârbova au fost aduse din Olanda, Franţa, Germania şi Danemarca şi sunt din rasa Holstein. “În medie, preţul unui astfel de exemplar este de 1.700 euro. Le ţinem pentru 3-4 lactaţii, după care nu mai este profitabil să le păstrezi şi le vindem localnicilor care nu îşi doresc să obţină o cantitate foarte mare de lapte. Noi avem o producţie de 23 de tone de lapte pe zi, deşi avem şi 25 de animale campioane care dau 50 de litri de lapte pe zi. Până la sfârşitul lui decembrie vrem să ajungem la o producţie de 30 de tone de lapte pe zi, iar în 2013 la 50 de tone de lapte pe zi”, a arătat Sorin Anderco.
Cip-uri cu informaţii complete despre vaci
Pentru a asigura trasabilitatea produselor, fiecare din cele 1.150 de vaci au implantat cip-ul aferent. Acest cip este ca un buletin care conţine date despre animal, dar şi informaţii legate de sănătatea acestuia. Directorul general al fermei a explicat că, de exemplu, dacă o vacă a fost tratată cu antibiotic, ea nu ajunge în sala de muls, existând un echipament care citeşte informaţiile de pe cip şi care atrage atenţia asupra tratamentului aplicat.
“Animalele au nevoie încontinuu de furaj. Dacă nu au mâncare suficientă, a doua zi nu mai dau lapte. La gâtul fiecărui animal este un număr şi un cip care ne spune toate lucrurile despre vaca respectivă. Arborele genealogic, can¬titatea de lapte, dacă a luat sau nu anti¬biotice, toate informaţiile”, a precizat Anderco.Potrivit acestzuia, în medie o vacă bea cam 150 de litri de apă pe zi şi consumă 30-35 de kilograme de furaj.
“O vacă nu face decât să mănânce, să bea şi să se odihnească. Dacă animalele sunt agitate, nu este bine. Trebuie să fie linişte deplină în grajduri. Vaca este un animal căruia îi place frigul. Dacă temperaturile sunt până la -20o C atunci ei îi este bine. Probleme sunt vara, dar le asigurăm ventilaţia necesară. Pe cât sunt de mari, pe atât sunt de fricoase. Dacă loveşti animalul, corpul lui generează adrenalină şi aşa pierzi laptele. Omul nu ştie că dacă dă cu bâta în vacă pierde doi litri de lapte”, povesteşte Anderco.
Un angajat bun primeşte un salariu de 3.000 lei
Dacă în ceea ce priveşte locaţia şi animalele, alegerea a fost destul de uşoară, atunci când a fost vorba despre oameni, situaţia a fost total diferită.
“Cel mai greu în România mi-a fost să găsesc oamenii. La vaci totul este la fel. Le dai mâncare şi apă şi ele sunt fericite. La om este mult mai greu. Nu sunt oamenii serioşi. Spun că vin la 2, dar vin la 5. Acum avem 130 de angajaţi, din care doi sunt olandezi şi unul este german, în rest sunt toţi români”, a povestit Jan De Boer.
Angajaţii de la Gârbova au un salariu de pornire de 1.500 lei. “Un angajat bun are în acest moment un salariu de 3.000 lei. La ferma de la Gârbova lucrează 45 de persoane”, a precizat directorul general al firmei.
Şi când au avut nevoie de finanţare, olandezii au întâmpinat probleme, băncile nefiind dispuse să acorde credite pentru investiţii noi. “Nu am putut lua credite la început. Băncile din România nu cred în noi, nu-şi asumă riscuri, aşa că ne-am descurcat din fonduri proprii în primă fază”, a spus investitorul.
În plus, nici cu accesrea fondurilor europene nu a fost uşor. “Am aşteptat un an până să accesăm fondurile europene”, povesteşte Jan De Boer.
Investiţia, amortizată în opt ani
Pentru a dezvolta ferma de la Gârbova, olandezii au achiziţionat 17 hectare de teren, unde au fost construite grajdurile, pentru fiecare hectar cheltuind între 400 euro şi 2.500 euro. În plus au arendat 11.000 hectare pentru a cultiva cerealele necesare hranei animalelor.
Investiţia nu se va opri aici, urmând ca alte trei ferme să fie construite pe măsură ce vor fi depistate locaţii potrivite. “Eu mai vreau să mai fac încă trei ferme de vaci la fel ca asta în următorii cinci ani”, a arătat Jan de Boer.
La rândul său, Sorin Anderco a precizat că, anul viitor, vor să demareze un nou proiect care va consta în construirea a două ferme de 2.500 de capete sau patru de 1.250.
“Decizia o vom lua în funcţie de locaţia pe care o vom găsi, de precipitaţii şi de dispunerea terenurilor. Acestea sunt fărâmiţate, au mai mulţi proprietari şi este greu să găsim o suprafaţă mare. Pentru noua investiţie avem nevoie de circa 30 de hectare pentru o fermă”, a explicat Anderco.
Pentru următoarea investiţie, olandezul spune că are jumătate din banii necesari şi că se aşteaptă ca ferma de la Gârbova de Seşeş să-i aducă un profit anual de 1 milion de euro, astfel ca în opt ani să-şi poată recupera investiţia.
“Opt milioane de euro am investit, 1,2 milioane euro fiind fonduri europene. Restul a fost capital propriu şi de la alţi investitori olandezi. Investiţia cred că o voi recupera în opt ani’, a spus Jan De Boer.
Directorul general al grupului a explicat că se aşteaptă ca investiţia să se amortizeze în opt ani. “Profitul aşteptat de la ferma din Gârbova este de 1-1,5 milioane euro anual”, a spus Anderco.
Când au decis să investească o sumă atât de mare în România, olandezul a căutat să găsească un procesator care să-i preia o cantitate mare de lapte. Astfel, a semnat cu Danone un contrat în baza căriua îi vinde întreaga cantitate de lapte obţinută.
“Când am fost prima dată la Danone şi le-am prezentat proiectul nu m-au crezut. Acum avem contract cu ei”, spune Jan de Boer. Durata contractului cu Danone este pentru trei ani de zile, pentru întreaga producţie a fermei, iar planul este acela de a extinde durata acestui contract concomitent cu planurile de extindere a fermei.